joi, 9 septembrie 2010

Vine banchetul!

În fiecare an elevii de clasa a VIII a din scoala mea, intră în fibrilatie la gândul dulce al serii de adio.
Unii au probleme cu părintii, n-au luat nota bună la teza sau nu s-au achitat de obligatiile (de elev) ce le-au revenit, altii n-au probleme cu asta si asteapta înfrigurati momentul întâlnirii cu colegii, în sala mare a restaurantului.
Intotdeuna am fost surprins de toaletele sau tinutele fetelor si de transformarea suferita de acestea dupa coafor si sedinta de machiaj.

Mi-au placut, le-am admirat, dar ceva din inocenta lor de copile aflate la preadolescenţă se pierde sub kilogramele de fond de ten si sub sofisticatele meşe sau cârlionti. Dar n-avem ce face, asa îşi pierd copii copilaria, într-un mod natural.

Astfel, odata cu banchetul intra într-o noua etapa a vietii când se cred mai maturi si mai întelepti daca au ,,pierdut' o seara cu colegii, privesc catre înainte lasând trecutul spre înapoi.
Parinti emotionati de eveniment, tati mândrii de fetele lor, mamele uitându-se la baietii lor si gândindu-se câte fete vor fi atrase de ochii aceia pentru care mama mai traieste o viata, profesori obositi si rutinati, ce vin si marcheaza momentul, nereusind sa se elibereze de scoarta magistrului si de ramele de oţel ale firi lor plictisite, toate acestea sunt ingredientele unei seri magice pentru unii, eliberatoare pentru altii.

Seara banchetului este, însă, una speciala, una deosebita, o seara în care energiile si hormonii se descatuşează pe ringul de dans, într-o privire aruncata peste umar la baiatul sau fata care-mi place, un sarut stingher sau patimas în functie de experientă si multa multa bucurie de a trai.
Atunci, ca profesor, simt ca îmbatrânesc si ca întineresc în acelasi timp; îmbatrânesc pentru ca o alta generatie a trecut pe lânga mine (sau prin mine si peste părul meu grizonat) si întineresc pentru că valul sau valurile distractiei lor îmi umlpu sufletul de împliniri si satisfactii.

Copii acestia sunt învingătorii lumii de azi si nu sunt vorbe mari, pentru ca noi ne plângem de stres si probleme la serviciu iar ei răzbat printre hachitele profesorilor, absurdul evaluarilor si plictisul predarii plus orgoliile si deciziile unor parinti prea ocupati sa-si mai educe odraslele, si cu toate acestea reusesc, cad, se ridica si merg mai departe, de aceea în faţa celor mai multi dintre ei mă înclin.
Clasei mele, a VIII a E, si celorlalte din scoala noastra transmit: Distractie placuta!

comentarii:
nikol spunea...

Bafta la examene si distractie placuta!

calatorul spunea...

Multumesc Nikol.Profu'

EduarC spunea...

V-ati abatut de la subiect!...nu-i nimic...revin eu!:D
Domn' diriginte...sunt si eu foarte emotionat pt acea seara, va vine sa credeti?...parca abia ieri am inceput...si acum deja ne pregatim de final!...abia astept! poze, fite, fete, distractie, muzica, dans si alte chestii!...am sa iau parte la aest ritual si am sa ma amuz toata seara...ca asa e frumos!:D

calatorul spunea...

@Edi-Poate m-am abatut de la subiect, dar vei vedea ca am dreptate.Dirigu'

Anonim spunea...

Oau domnu' profesor...nu stiam ca, compuneti asa frumos(scuzati cacofonia:D)...chiar adevarat tot ce spuneti:).....ft frumos!

Luoana(Lu din china:)) cum mi-ai spus la inceputul anului scolar:)) )de la 5

EduarC spunea...

ma refeream la faptul ca vorbeati despre test...:D...ca articolu' e perfect!

Multumesc, Luoana.
Am inteles, Edi.

Ecureuil roux spunea...

As dori sa va intreb ce obiect predati?
Interesant articolul si foarte nostalgic, se pare ca va marcheaza mult acest lucru. Personal nu sunt de accord cu banchet la cls. a8-a, sunt niste copii, cel mai potrivit ar fi o excursie in care sa le aratam tzara, sa stie unde traiesc.
O zi buna!


calatorul spunea...

@Ecureuil-Daca a te marca un lucru de genul acesta, inseamna sa-ti pese de copii carora le marchezi mai mult sau mai putin viitorul sau constiinta atunci sunt multumit.Pentru detalii privind profesia mea, vezi profilul meu de pe pagina principala.
Iar in ceea ce priveste banchetul la clasa a VIII a, este drept ca sunt prea fragezi si ca le-ar trebui o excursie sau altceva, dar si timpurile se schimba, generatia acesta nu poate vedea viitorul sau absolvirea asa cum era pentru noi, naivii anilor '80.Cu respect.Profu'

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu