duminică, 19 decembrie 2010

Mini test recapitulativ - Geografia României

Cautati în manual ( Corint pag. 10 -11 ) unitatile sau subunitatile si identificati râul sau unitatea cu care se învecineaza în partea opusă .

A.Scrieti limitele în continuare :

1. Podişul Babadag –între Dl Tulcei şi Pod……………………………….

2. Podisul Bârladului –între Prut şi râul …………………………………….

3. Dealurile Silvaniei –între Barcau si …………………………………

4. Platf. Olteţului – între Jiu si ………………………………….

5. Muntii Zarand – între Mures si ……………………………….

6. Câmpia Transilvaniei – între Someşe si ………………………

7. Grindul Letea – între bratul Chilia si …………………………………

8. Câmpia Olteniei –între Dunare si ………………………………

9. Pod Mehedinţi –între Dunare si ………………………………..

10. Subcarpatii Modovei – între Trotus si ………………………

B.Completati spatiile libere cu informatia corecta si completa :

1. Grupa Bucegi se afla situata între valea …………………. si valea ……………………..

2. Grupa Banatului are altitudinea maxima în culmea …………………………………………

3. Romania se afla situata, in Europa , în nordul Peninsulei…………………………………..

4. Cheile Bicazului se afla situate în Masivul………………. din Grupa ……………………

5. Orientarea culmilor muntoase în Carpatii Curburii este pe directia ………….. si ………….

6. Cea mai joasa subdiviziune din Câmpia Româna , se numeste …………………………………

7. Peştera Scărişoara şi Cheile Turzii se întâlnesc în Grupa Munţilor …………………………..

9. În Grupa Făgăraş relief glaciar se întâlneşte în Munţii Făgăraş şi în Munţii …………………

10. Poziţia României pe Glob şi situarea în zona temperată ţine de o coordonată matematică numită ………………………

11. Între Culoarul Orăştiei şi Subcarpatii Getici se află Grupa …………………………………

12.Distanţa până la extremitatea sudică ( Marea Mediterana ) a Europei este de aproximativ……………………….km

  1. Argumentaţi următoarea afirmaţie : ,, Subcarpaţii de Curbură reprezintă sectorul cel mai complex , dintre cele trei ramuri subcarpatice “
  2. Raspuns – sunt cei mai complecsi datorita pintenilor de fliş, contactului direct cu Câmpia Româna si datorita dispunerii pe doua siruri de depresiuni inchise de doua siruri de dealuri .
  3. Argumentaţi următoarea afirmaţie: ,,Legătura dintre Subcarpaţii interiori (Transilvaniei) şi cei exteriori (extracarpatici) este dată doar de existenţa unor succesiuni de dealuri şi depresiuni. “

Raspuns – Subcarpatii exteriori s-au format ca si muntii prin incretire a starelor sedimentare de la marginea Carpatilor , iar Subcarpatii Transilvaniei au luat nastere prin depunerea sedimentelor in fostul lac transilvan.

1. Aveţi următoarele afirmaţii simple , încercuiţi A sau F.

A./ F. 1. Câmpia Transilvaniei este o importantă zonă agricolă.

A. /F. 2. Podişul Târnavelor este mărginit la nord de cele două Târnave.

A. /F. 3. Domurile gazeifere lipsesc din Podişul Someşan.

A. / F. 4. Culoarul Alba Iulia – Turda este traversat de Mureş .

2. Itemi cu răspuns scurt:

Obiectiv: să identifice efectele unui proces geomorfologic.

  1. Explicaţi , pe scurt ce este o platformă după modul de formare ;

Raspuns - o unitate formata prin depunere de sedimente – poate fi utilizata ca aspect specific la o unitate de deal . podis sau cimpie ( exceptie fac Subcarpatii , Pod. Mehedinti si Dobrogea de Nord , formate prin incretire )

Obiectiv : să argumenteze o afirmaţie.

  1. ,, Cutele diapire sunt situate doar pe marginea Depresiunii colinare a Transilvaniei”.
Raspuns- în zona submontana au fost conditii de acumulare a sării , in timp ce in centru au fost conditii de acumulare a gazului metan , în domurile gazeifere .

joi, 16 decembrie 2010

Test Podisul Getic si Podisul Mehedinti

Podişul Getic

Tipuri de itemi

1. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă şi completă , alegând din enumerarea de termeni şi denumiri de mai jos:

Limita dintre Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici este ……….., pentru că au făcut parte dintr-o unitate ce se ,,sprijinea‘’ pe Carpaţii ……………..Alcatuirea geologică din roci ……………., a permis ………….podişului în subdiviziuni numite ………….sau ………….., între care cea mai întinsă este cea a ……………….marginită la est de Olt şi la vest de ………………

Termeni: prăbuşire, neclara, magmatice, sedimentare, Orientali, Meridionali, Jiu, Argeş, platforme, coline, podişuri, Cotmeana, Olteţului, vizibilă, fragmentare .

2.Itemi cu alegere multiplă .

1.Platforma ce intră în contact direct cu Câmpia Olteniei se numeşte: a. Olteţului; b. Cotmeana; c. Strehaiei; d. Cândeşti; e. Jiului.

2. Altitudinile de 600-700 m domină în platforma:

a. Jiului; b. Argeşului; c. Strehaiei; d. Olteniei.

3. Pietrişurile acoperă suprafeţe mari în partea de:

a. sud; b. est; c. nord; d.vest.

4. Între Motru şi Gilort este situată platforma (podişul):

a. Jiului ; b.Strehaiei; c. Olteţului; d. Cotmeana

5. Depozitele de cărbuni inferiori (lignit) se întâlnesc cu precădere în platforma ( podişul):

a. Jiului; b. Cândeşti; c. Argeşului; d. Cotmeana.

Raspunsuri: termeni- neclara, Meridionali, sedimenntare, fragmentare, platforme, podisuri, Oltetului, Jiu

Raspunsuri:1.c; 2b; 3.c; 4.a; 5a;

Podişul Mehedinţi

Tipuri de itemi

Itemi cu alegere duală

1.Aveţi următoarele afirmaţii simple, încercuiţi A sau F.

A. / F. 1. Contactul podişului cu zona montană înaltă este direct, pentru că s-au format în acelaşi timp.

A. /F . 2. Podişul Getic se termina la Dunăre, la fel ca Podişul Mehedinţi.

A./F . 3. Alcătuirea din calcare, îl introduce în categoria unităţilor de platformă.

A / F. 4. Orientarea Podişului Mehedinţi este identică cu cea a Munţilor Mehedinţi.

A / F. 5. Suprafeţele netede ale Podişului Mehedinţi, sunt elemente care îl încadreaza în categoria podişurilor .

2. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă şi completă, alegând din enumerarea de termeni şi denumiri de mai jos:

Podisul Mehedinti este o unitate de relief cu caracteristici speciale, datorita modului de formare prin ………………, precum si alcatuirii din roci dure numite …………….. De asemenea prezenta reliefului ………….., reprezinta un element de spectaculozitate, asa cum este Podul Natural de la ………………, sau faptul ca in …………….. podisului se invecineaza cu Grupa………………

Termeni: sedimentare, sisturi cristaline, vulcanic, carstic, Topolnita, Ponoare, nord vest, sud vest, Paring, incretire, Retezat-Godeanu

Raspunsuri: 1.A; 2.A; 3.F; 4.A; 5.A

Raspunsuri: termeni- incretire, sisturi cristaline, carstic, Ponoare,nord vest, Retezat-Godeanu

luni, 6 decembrie 2010

Profesorul ...fricos

Vrea dar nu poate.
Încearcă dar nu reuşeşte.
Îşi propune dar nu finalizează.

Cred că elevii, au un al şaselea simţ, pur şi simplu ştiu când îţi este frică de ei, când gradele de autoritate scad vertiginos în termometrul tău interior.
Genul acesta de profesor le place elevilor, pentru ca experimentează pe el, genul de dominaţie pe care-l practica cu cei mai mici sau cu unii părinţi sau cu bunicii, pe scurt fac ce vor din ei.

Deşi conştientizează situaţia în care este, profesorul fricos nu pretinde de la elevi decât întelegere, iar acestia se razbună pe el pentru toate frustrările acumulate la celelalte ore, când se simt dominati, furaţi sau umiliti de alti purtători de catalog.
Profesorul fricos nu-si doreste decât să se termine ora mai repede, să scape de gloata aceea de ochi batjocoritori, de gălăgia din clasă, de intenţiile de a le motiva o absenţă sau a pune o nota mai mare, pe care elevii stiu foarte bine sa le ceară.
Când vine vorba să ameninte, încep râsetele, încep pufniturile, comentariile, nimeni nu-l crede, nimeni nu-l asculta, iar batjocura capătă dimensiuni extreme.
Aici ajungem la ceea ce defineşte problema profesorilor din zilele noastre si anume inconsevenţa: inconsecvenţa în predare (urmarirea obiectivelor), inconsecvenţa în evaluare (lipsa unor teste si evaluari clare si obiective) si inconsecvenţa legata de punerea promisiunilor si ,,amenintarilor" în practica.
Nu vor reusi niciodata să dobândeasca respectul elevilor, dacă se lasă persiflati, daca se lasă furati, dacă se lasă chiuliţi cu atât mai mult prin prestaţia jalnică pe care o au, nu vor căpăta minima politeţe de la elevi.
Ai promis faci, ai programat test îl dai, ai făcut barem de corectare îl aplici, ai stabilit reguli le urmezi (TU în primul rând!).
Greu, foarte greu de aplicat.
Unii se multumesc cu atât de puţin, unii sunt prizonierii unui tip de gândire păgubos ,,Nu mă complic, n-are rost ".
Nu las corijenţi, pentru că mi-e frică de părinţi, de director, de interventii, de elevi de propria mea neputinţă, nu scad note la purtare pentru ca îmi complic existenta, nu las cu situatia neîncheiata pentru en absenţe, pentru ca nu stiu cum se va rezolva acesta problema si pentru ca cineva s-ar putea sa vada ca nu reusesc sa ţin copii la orele mele.
Si ar mai fi multe.
Nu stiu daca elevii care vor citi aceasta postare vor întelege mare lucru, dar ceilalti ar fi bine să fie puşi pe gânduri.
Asta este reforma adevarată, nu baliverne gen ,, acrismaritei, astelutei si funeriuţei"