Ura elevilor si a profesorilor

Un schimb de replici pe care l-am avut in urma cu vreo doi ani!

Am dat peste asta intimplator, este strigatul de disperare al unui profesor, ce a reusit sa scrie asemenea lucruri, detasindu-se de meserie si formatia sa si privind cu ura unui elev situatia.

Opriti prin lege majorarea salariilor profesorilor. Nici acum, nici la anul, niciodata sa nu mai fie fericiti. Pentru ca nu o merita. Norica, femeia demna de despect, spunea ca ei profesorii dau prea multe ore in particular, asa incat nesimtirea asta nu are cum sa fie tolerata. Ieri, showman-ul Floriiiiin Calineeeescu amintea cum a luat el peste cap sute de liniare de la profesori in frageda-i pruncie, si cum, pe cale de consecinta, cam toti profesorii sunt dusi rau cu pluta, necesitand examene psihiatrice. Basescu, primul gospodar al tarii, aminteste ca profesorii nu pot sa ia altfel bani decat daca dau dovada de performanta, care nu este. Sa nu mai amintim de faptul ca profesorul sta si el 3-4 ore pe zi dupa care merge sa bea, are 3 luni de vacanta in care sta cu burta la soarele bland al Caraibelor, are al 13-lea salar, bonuri de masa, bani de carti, dotari dintre cele mai costisitoare facute vreodata de statul roman la locul lui de munca.

Sunt impertinenti dascalii astia care te privesc sfidator din limuzinele lor stralucitoare cand isi coboara usile automate ale garajului de langa vila cu 2-3 nivele, agonisita de pe urma meditatiilor, prin furt calificat, abuz de putere, alcool si tutun. Si cand ii vezi prin discoteci inconjurati de pipitze cu gablonturi stralucitoare, comandand bacardi sau jack. Sau cand ii vezi aruncand cu bani la petreceri, in ciuda dusmanilor …

Opriti jaful! Profesorii nu au dreptul la viata. Mai dati un 2% portarului de la ANRC, soferului de senator sau vreunui amarat din justitie, ca au familii si ei. Dar mai terminati cu continua ridicare a salariilor aceleasi categorii. Am ajuns ca din 10 copii chestionati prin gradinite 7 sa vrea sa fie profesori, ca sa iasa fara griji la pensie.

eu, muritorul de rand

Raspunsul meu

Sunt socat de ce citesc.
1. de ce nu merita profesorul de desen o majorare daca nu are decit salariul ca sursa de venit?
2.cine este Norica? individa numita si Nicolai?
3.citi dau meditatii? fa un calcul dragul meu terorist:30 lei ori 2 copii = 60 pe zi, ori 20 de zile= 12 mil.( daca face zi de zi )- pai sa-ti spun tie ca daca imi mareste cu bani astia nu mai fac pregatiri, sau iau numai obligatiile.
4. ai auzit de parinti ? sunt unii care te roaga si intervin prin suspusi sa-i iei la pregatire, pentru ca sunt ori loaze ori vor performanta.
5.soumanul Florin, se vede ca a luat linii in cap, habar n-are ce insemna sa fi privit de copii isteti si sa reusesti sa-i si motivezi pentru invatare sau sa -i faci sa le placa sa invete.
6. performanta in invatamint este greu de cuantificat, cu atit mai mult cu cit specimene ingineresti ca Adomnitei vor sau vin sa ne evalueze si astfel ramine problema subiectivismului evaluarii.
7.daca stau 3-4 ore, este bine, nu ma pling, dar 5 ore insemna mult pentru un creier care munceste cu OAMENI, asta fata de cineva care sterge de praf o tastatura toata ziua (ca sa fiu rau ).
8.burta la soare? hai sa-ti spun ceva Mister, fa un calcul salariu de 14 mil lei ori trei luni= 42 mil, ce Caraibe?, imparte la cele 90 de zile de vacanta si vezi daca a sta mai este o placere.
9.ce ai vazut tu prin cluburi sunt superexceptii pe care nu le scuz cu nimic, nu sunt, nu si-au propus vreodata sa fie un model, asa ca nu ma reprezinta
10. ce spui, ca nu au dreptul la viata dar ce sau cine esti tu poate stii sa scrii pentru ca o educatoare, o invatatoare ti-a pus pixul in mina ta tremurinda, asa ca ar trebuii sa te duci si sa iti faci harakiri ca atita ura dauneaza grav mintilor bolnave.

Profesorul Hârtie sau de hârtie

De multe ori specimenul prezentat mai jos nu are nicio vină pentru că participă tembel, la o morișcă birocratică ce transformă pe cei mai culţi dintre bugetari (sau aşa ar trebui să fie sau să fim) în niște animale hămesite ce alearga după ... HÂRTII.

Aceasta este prada supremă, delicatesa profesională cea mai apreciată în faţa căreia neuronul rămas treaz si raţional pleaca la plimbare, pentru ca ceilalţi neuroni s-au facut dosar şi mândrii de grosimea lui îl depun pentru vreo ceva, nu conteaza ce, numai sa iasa ceva care sa semene cu ,,respectul" sau cu nişte bănuţi şifonaţi de atâta aşteptare.

Pentru cei din afara sistemului, trebuie să spun ca în anumite perioade din an, devenim purtători mândrii de hârtii, realizatori de dosare pentru diferite sporuri, și așa ne transformam încet din dascăli ce cântă prohodul calitaţii în educatie, în dascăli ce în...cântă  ochii umezi ai secretarelor, ce-și mai spun odată cât de mult își merită banii de mânuitor de hârtie mâzgalită.

Am ajuns sa fim niste cifre într-un angrenaj uriaş de interese și de coruptie, în care nu contezi dacă nu suni pe cine trebuie, daca nu vorbești cu cine trebuie sau dacă nu lingi unde trebuie. Dacă nu ești acea cifră pe o listă, ce faci tu la clasă nu contează, ce catastrofă didactica esti nu(se) întreabă nimeni, atâta timp cât dosarul tău cu acte și adeverințe este beton.

Si găunoşenia profesorului de hârtie se vede cel mai bine atunci când încearcă să-ți justifice anumite eşecuri didactice evidente. Nu-și prea găseste cuvintele, dar dacă îl intrebi de programe, cursuri, credite transferabile, restrângeri, olimpiade si dosare se umfla în pene si peroreaza natâng, nereusind sa vadă cât de penibil este.

Pot fi si profesori de hârtie transparentă, aşa numitul calc, profesori invizibili si slabi, subţiri la minte si degeaba proşti, buni sa înveleşti cu ei o bucata de şuncă, dupa care o arunci gândindu-te ca te-ai murdărit degeaba pe mâini când puteai să-i dai cu piciorul.
Unii vor spune ca nu este frumos sa vorbesti asa despre dascălii naţiunii române, eu îi anunt ca multe ni se trag de la calitatea acestor cadre de nadejde, puse sa consolideze rădăcina caracterului uman si care mai rău, o şubrezesc.
Cu aceeia am eu treaba, nu cu cei ce îsi dedica timpul, viata şi îşi sacrifica familiile pentru şcoala si pentru copii.

Cum asortezi bijuteriile la o tinuta de scoala

Nu sunt un mare fan al bijuteriilor, nu ca nu port, sa nu ma intelegeti gresit, dar sunt situatii in care o bijuterie prost aleasa, ofera despre tine o imagine oarecum falsa.
Pentru ca intr-o zi sunt privit de sute de perechi de ochi curiosi si foarte critici, incerc sa afisez tinute elegante cu accesorii sau tinute casual dupa caz. Pentru un barbat profesor cred ca o verigheta de latime medie, un ceas care devine un accesoriu extrem de elegant,in acest caz, si un ac de cravata discret, sunt maximul de accesorii /bijuterii care trebuie aratate sau ma rog, etalate.

Am spus si, mi-am spus mereu, ca singurul element care ar putea completa gama de bijuteri purtate de un barbat o reprezinta baratara de argint,aur sau din orice alt material semipretios, de la mana stanga.
Pe ade alta parte, elevii tin mult sa ARATE,  sa arate ca au si astfel sa-si castige ,,respectul" celorlati.Este o abordare falsa si aici, ca oriunde, educatia isi spune cuvantul.
Ca este un telefon cu un pandantiv care ,,atarna" la capat, de aur sau de titan, ca este un cercel mai discret sau nu, ca este o bratara de neam prost, ca lantisoarele sunt putrate pe din afara ca maxima extravaganta, toate aceste situatii trebuie taxate, sau corectate prin sfaturi.
Nu trebuie sa fii un mare specialist in Bijou Wear, ca sa fii decent, elegat si atractiv in acelasi timp cu un minim de accesorii puse bine in valoare sau adaptate la ceea ce porti.

Am fost surprins sa citesc pe Be Special ca exista si viata si dupa aur, adica exista o multitudine de tipuri de bijuterii din argint titan sau zirconiu, de minerale semipretioase, sau cum li se spune ,,pietre" care includ si hematitul( un minereu cu continut mediu de fier!?) din care nu credeam ca se pot face bijuterii . Geologul si geograful din mine nu se poate desprinde total de stiinta.
Multumesc lui Marius pentru insistente!

Test de evaluare initiala– Disciplina Geografie Clasa a VI-a

Test de evaluare initiala– Disciplina Geografie

Clasa a VI-a

Anul scolar 2011-2012

Numele si prenumele elevului: _______________________________________________

Data sustinerii testului: _____________________

 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerintelor din Partea I si din Partea a II-a se acordă 90 de

puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.

Timpul efectiv de lucru este de 40 de minute.

PARTEA I (45 de puncte)

A. Incercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect:

1.Miscarea de revolutie se produce in jurul:

a. Soarelui; b. Axei Pamantului; c. Ecuatorului   5 puncte

2. Cel mai intins ocean este :

a) Indian b) Pacific c)  Atlantic    5 puncte

3. ,Clima ,,paralelei de 45 grade latitudine” este cea:

a) rece b) temperata c)  calda 5 puncte

4. Numarul de nasteri raportat la mia de locuitori se numeste:

a) morbiditate b) natalitate c)  mortalitate 5 puncte

5. Cel mai lung lant muntos din lume,  numit Cordiliera Andina, este situate in continentul :

a) Europa  b) America c)  Asia 5 puncte

6. Zona de vegetatie a tundrei este  formata din  :

a) fag b)  palmieri c) muschi si licheni    5 puncte

B. Realizează corespondenta, punand litera corespunzatoare in spatiul din dreptul cifrelor, dintre elementele geografice din coloana A si termenii , din coloana B.

A                                                                           B

….1. planeta cea mai rece                                             a. planetoizi

….2. boreal                                                                   b. Pluto

….3. 200 miliarde de stele                                            c. zone de clima

….4. centura                                                                 d. nordic

….5. incalzire inegala                                                    e.Calea Lactee                                                                                                     

15 puncte

PARTEA a II-a (45 de puncte)

1. Notează punctele cardinale pe figura alăturată. 8 puncte

2. Pe harta de mai jos sunt marcate, cu cifre lanturile muntoase iar cu litere oceanele

Completeaza spatiile libere

a. numele lanturilor muntoase  marcate cu literele A, B, C, D si E.

A _______________________________________________________________________

B _______________________________________________________________________

C _______________________________________________________________________

D _______________________________________________________________________

E _______________________________________________________________________

10 puncte

b. numele continent si/sau ocean marcate cu numerele 1, 2, 3, 4,5

1 _______________________________________________________________________

2 _______________________________________________________________________

3 _______________________________________________________________________

4 _______________________________________________________________________

5 _______________________________________________________________________

10 puncte

3. Precizează, pe spatiile libere, următoarele elemente ale orizontului local:

a. doua judete vecine cu care se invecineaza judetul Bacau: ______________________________________________________________

b. numele a doua  unitătii de relief  de pe teritoriul judetului tau: ________________________________

c. numele a patru orase din judet:

______________________________________________________________________________

d. numele regiunii istorice in care este situate orasul si judetul Bacau: _____________________________________

e. o sursă de poluare a mediului (naturii) din localitatea ta: ________________________________

17 puncte

Barem de evaluare si notare

Test initial clasa a VI a

I.A- pentru fiecare litera corespunzatoare raspunsului corect, incercuita, se acorda cate cinci puncte ;

1.a ;2.b ;3.b ;4.b ;5.b ;6.c ;              5px6=30p

I.B- pentru fiecare corespondenta relizata corect se acorda cate trei puncte :

1 b ;

2 d ;

3 e ;

4 a ;

5 c.                                                 3px5=15p

II.1-pentru identificarea corecta a punctelor cardinale pe Roza Vanturilor se acorda cate un punct ;                                                                         8p

   2.a.-pentru fiecare lant muntos identificat corect se acorda cate doua puncte :

A.Anzi( Cordiliera Andina sau Stancosi)-2p ;

B.Himalaya-2p ;

C.Ural-2p ;

D.Alpi-2p ;

E. Atlas-2p.

                                                                                      2px5=10p

   2.b.-pentru identificarea corecta a fiecarui ocean sau continet se acorda cate doua puncte :

1.Australia-2p ;

2.Africa-2p ;

3.America de Sud-2p ;

4.Oceanul Pacific-2p ;

5.Oceanul Atlantic-2p.

                                                                                    2px5=10p

II.3.

a.-pentru fiecare judet vecin scris corect se acorda cate un punct, oricare trei dintre urmatoarele : Vaslui, Harghita, Covasna, Neamt, Vrancea ;

b. pentru fiecare unitate de relief scrisa corect se acorda cate un punct, oricare doua dintre urmatoarele : Muntii Carpati, Carpatiii Oientali, Podisul Moldovei, Subcarpatii Moldovei ;

c.-pentru fiecare oras scris corect, oricare cinci dintre cele opt , se acorda cate un punct: Bacau, Onesti, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Darmanesti, Tg. Ocna, Slanic Moldova ;

d. mentionarea regiunii istorice Moldova -3p ;

e. mentionarea unei surse de poluare-4p .

                                                                                  17p

                                                                              Total 90 puncte

                                                                              Oficiu 10 puncte

Test orase si barem de corectare-Geografia Romaniei

1. Completati spatiile libere cu informatia corecta si completa :
1. Orasul situat la intrarea Dunarii in delta se numeste……………………….
2. In Muntii Banatului se afla resedinta judetului Caras Severin numita ……
3. Diferenta dintre natalitate si mortalitate se numeste ………………………
4. Satele situate in zonele de campie, se numesc………………..
5. Denumirea greceasca a orasului Mangalia era ……………………..
6. Orasele de peste 50 000 de locuitori se incadreaza in categoria oraselor ……
7. Riul Arges traverseaza judetele Arges si …………
8. Pe malul lacului Siutghiol(Mamaia) se desfasoara orasul …………….
9. Cel mai mare oras din Dealurile de Vest se numeste ……………………
10. Ungurii traiesc in partea ………. a Depresiunii colinare a Transilvaniei.

2p.

2. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect , dintre variantele oferite:

1.Sate adunate se intalnesc in : 2. Orase medievale ( feudale) sunt:

a. Podisul Tirnavelor; a. Bacau Iasi, Craiova;

b. Podisul Sucevei; b. Constanta , Arad, Sibiu,

c. Podisul Getic; c. Iasi , Turda, Timisoara;

d. Podisul Dobrogei. d. Arad, Drobeta, Mangalia.

2p.

3. Aveti in vedere urmatoarele caracteristici ale unor orase din tara noastra :
1. situat in Campia Romana ,,capitala” Olteniei, —scrieti: numele orasului, numele judetului, riul pe care se afla, vechimea.
2. situat Depres. col. a Trans. in partea de vest., scrieti; numele orasului, raul pe care se afla, vechimea, un alt aspect.

…1.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………2.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

8p.

4. Realizati corespondenta, scriind litera in dreptul cifrei din coloana A.

A B

…..1.Zalau a. Jud. Dambovita

…..2.Drobeta b.Jud. Salaj

…..3. Tg. Jiu c.Jud. Teleorman

…..4. Alexandria d.Jud. Covasna

…..5. Sf. Gheorghe e. Jud. Gorj

…..6. Targoviste f. Jud. Mehedinti

2p.

E. Enumerati principalele 3 tipuri de sate si dati cite un exemplu de unitate de relief in care acestea se intalnesc. 6p.

6. Identificati pe harta si scrieti :

a.Alegeti si incercuiti raspunsul corect :

1. Orasul notat cu cifra 3 este resedinta jud.:

a.Mehedinti ; b. Caras Severin ;c. Maramures ;d. Dolj.

2. Orasul notat cu 5 este situat in :

a.Dealurile de Vest ; b. Subc. Getici ; c. Cimpia Romana ; d. Subc. de Curbura.

4p.

b.Scrieti despre orasele notate cu 2, 9,8,6- numele ,populatia, pozitia , judetul, vechimea.

2.

9.

8.

6.

c. Identificati : riurile notate cu

A………………...B…………………….,C,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,D………………….,E…………..

orasele mari ( cu cercuri) situate pe riurile notate cu B,C,D,E ( 6)

B…………………./,…………………C……………..D……………..,/……………E……….

Obiective de evaluare

Prin evaluarea cunostintelor si deprinderilor acest test urmareste, ca elevii, sa :

1.sa realizeze diverse corelatii intre afirmatiile geografice si reprezentarile cartografice ;

2.sa constriuasca scheme mentale pentru localizarea corecta a elementlor de geografie umana.

Barem de corectare si notare

Test evaluare sumativa la Geografia Romaniei

Subiectul A

Se vor acorda cite doua puncte pentru fiecare raspuns scris corect in spatiile libere.

1.Tulcea -2p.

2.Resita -2p.

3.Spor natural-2p.

4.adunate-2p.

5.Callatis-2p.

6.mijlocii-2p.

7. Giurgiu (sau Ilfov)-2p.

8.Constanta-2p.

9.Baiia Mare-2p

10.centru ( sau nord vest)-2p.

Total 20p

Subiectul B

Se vor acorda doua puncte pentru fiecare litera corespunzatoare raspunsului corect, incercuita.

1.d -2p.

2.a -2p.

Total 4p

Subiectul C

Se va acorda cite un punct pentru fiecare cerinta inscrisa corect.

1. Pitesti 1p ; peste 100 000 loc. -1p ; Arges -1p ;. medieval 1p.
2. Piatra Neamt 1p. ;peste 100 000 loc.-1p. ;bistrita -1p. ; medieval 1p.

Total 8p

Subiectul D

Se vor acorda cite doua punte pentru fiecare corespondenta scrisa corect.

1 b -2p

2 d- 2p

3 a-2p

4 e-2p

5 c-2p

6 f (sau d)-2p

Total 12p

Subiectul E

Se va acorda cite un punct pentru fiecare tip de sat scris corect si cite un punct pentru fiecare unitate de relief data corect.

Total 6p

Subiectul F

a.se acorda cite 4p pentru fiecare litera incercuita corect :

1.b -4p

2.a -4p

Total 8p

b.fiecare oras identificat corect si fiecare caracteristica ceruta va primi cite un punct :

2- Drobeta Turnu Severin -5p

9- Ploiesti -5p

8- Sibiu -5p

6- Constanta -5p

Total 20p

c.pentru fiecare oras si riu asociat acestuia se vor acorda cite doua puncte :

Total 22p

Total test 80p

Oficiu 20 p

Scoala la început

Mâine va începe un nou an şcolar, pentru noi profesorii, o rutină, pentru elevi o ocazie sa revină cu placere sau nu, la acea normalitate a vieţii de scolar, cu teme şi frustrari, cu temeri si disperari, cu victorii de moment si cu războaie câstigate, cu deceptii în dragoste ( în încercarea de a cuceri inima unui elev sau sau a unei colege).

Oricum noul an, îmi aduce o provocare căreia sunt sigur ca îi voi face faţă si anume trecerea iubitilor mei elevi în clasa a VII a. Pentru cei mai multi este un moment oarecare, o alta trepta de gimnaziu, pentru părinti si pentru profesorul diriginte este un an dificil.

Sunt pregătit sa construiesc punti şi poduri de întelegere, mai degrabă decât sa ridic garduri. Si aşa trebuie sa faca si parintii. Asta îi sfătuiesc eu.

Succes!

P.S. Şi mai am o provocare uriaşă. Era sa o uit!

Intru şi eu în clasa a I a alături de micuţul meu Iani!

Tabara Moroieni, 6E

O alta postare la:http://www.plecatdeacasa.net/2011/07/super-tabara-la-casa-lucia-moroieni.html

Pozele le-am pus aleator.

Pentru cea mai buna clasa de elevi de pe Terra.

Va pup dragii mei!

Test cu orase-Geografia Romaniei

Aveţi aici două tipuri de itemi, pe care îi puteţi rezolva usor urmărind hărtile din manualul de la editura Corint, de la paginile 63 (pentru vechimea oraselor), de la paginile 66-67 ( pentru mărimea populatiei si localizare ) si pagina 75 ( pentru judeţele tarii, iar pentru râuri urmăriti pagina 42).

A. Aveţi următoare enumerare de oraşe: Mangalia, Focşani, Arad, Suceava, Miercurea Ciuc, Tulcea, Alexandria, Braşov, Hunedoara, Turda, Alba Iulia, Sighişoara, Iaşi, Tg. Jiu, Tg. Mureş,Târgovişte, Galaţi, Reşita, Drobeta Turnu Severin, Slobozia, Călăraşi, Cluj Napoca.

Selectaţi:

a. (4)oraşe de 250 000 de locuitori:

b. ( 4)oraşe situate pe Dunăre:

c. ( 6)oraşe romane şi greceşti:

d. (9) oraşe medievale:

e. (5)oraşe resedinţa de judeţ din sudul ţării:

f. (5)oraşe din perioada modernă:

B. Itemi asociativi. Puneti în fata cifrelor din coloana A, litera corespunzatoare din coloana B, si literele de tipar din coloana C.

A ( oraşe ) B ( judeţe ) C ( râuri )

….1. Reşita a.Mehedinţi A. Olt

….2. Deva b.Prahova B. Dunăre

….3. Ploieşti c.Covasna C. Ialomiţa

….4. Alexandria d.Olt D. Bârzava

….5. Drobeta e.Caraş- Severin E. Vedea

….6. Slatina f. Ialomiţa F. Crişul Repede

….7. Oradea g. Hunedoara G. Mureş

….8. Sf. Gheorghe h.Bihor

.....9. Slobozia i.Teleorman

Raspunsuri

A. a- Brasov, Iasi, Galati, Cluj Napoca;

b-Tulcea, Galati, Drobeta Turnu Severin, Calarasi;

c- Mangalia, Cluj Napoca, Drobeta Turnu Severin, Alba Iulia, Turda, Tulcea;

d-Focsani, Arad, Suceava, Brasov, Târgoviste, Tg. Jiu, Tg. Mures, Iasi, Sighisoara;

e-Tg. Jiu ( GJ), Slobozia ( IL), Calarasi, Alexandria ( TR), Drobeta Turnu Severin ( MH)/ Târgoviste ( DB) ;

f-Hunedoara, Slobozia, Calarasi, Resita, Alexandria.

B. 1eD ; 2gG ; 3b( fara râu ) ; 4iE ; 5aB ; 6dA ; 7hF ; 8cA ; 9fC

Profesorul...lichea

Da, lichelele sunt printre noi: pe santier, la birou, oriunde, dar ce caută în şcoală?
De ce?
,,Cică '' predă, sau se face că predă.
Este un specimen destul de rar, dar extrem de adaptabil la mediul şcolar.
El (ea) urmăreşte, verifică, caută oportunităţi să parvină sau să profite de pe urma bunului simţ al altora, al elevilor sau al părinţilor.

Este permanent la vânătoare, este asemeni elevului lichea, vrea doar să înşele.

Ce este o lichea?

Un om lipsit de caracter ce n-are respect pentru elevi, pentru ca nu-i vede decât ca pe nişte ugere bune de muls... avantaje.

Ce este lichelismul?

Lipsa de demnitate si de corectitudine.

Demnitate?... Nu vindem, iar de împrumut nu este, aşa că ne dăm deontologi, dar suntem schiopi.

Corectitudine?... Elevul nu are nevoie de aşa ceva, el trebuie sa înghită, să tacă, sa presteze cu drag în folosul lichelei, sa aducă atenţii, să mearga la pregatire la lichea şi să se dea interesat de ce spune ipochimenul.
Cât să treacă puntea.

Licheaua nu pune note decât la sfârşit şi alea din burtă sau pe conjuncturi sau se interesează întâi dacă este rost de un avantaj, al cui este copilul si dacă nu cumva se face vreo presiune din partea şefilor( pe care îi perie cu orice ocazie).
Un lucru este clar, lichelei îi displac oamenii de caracter cum ar fi: cei ce muncesc corect, cei care îsi fac un nume în breaslă, cei care au autoritate izvorâtă din respect faţă de meserie şi faţă de elevi, îi este frică si reactioneaza ciudat, simte ca este dominat si vorbeste mult si degeaba. Oricum nu mai impresioneaza pe nimeni, nici macar pe el (ea) însuşi.
Orice asemanare cu lichelele din şcoala voastra este absolut întâmplătoare .

Test la Geografia României, clima-populatie

Acesta este un test din partea a doua a materiei de clasa aVIII a, care implica mai multe capitole.

1. Completati spatiile libere cu informatia corecta şi completa :
1. Lacul de acumulare construit pe Lotru, în Muntii Parâng se numeste…………
2. In Dealurile de Vest domina etajul de vegetatie al …………………………….
3. Diferenta dintre natalitate si mortalitate se numeste ………………………
4. Satele situate in zonele de deal si podis , cu vii si livezi printre case se numesc……
5. Denumirea daco-romana a orasului Alba Iulia era ……………………..
6. Clasa de soluri întâlnita în zona de vegetatie a stepei este cea a ……………
7. Influenta climatica din Podisul Sucevei se numeste…………
8. Cel mai mare afluent al Ialomitei este râul …………….
9. Cel mai mare afluent al Siretului se numeste .......... si izvoraste din Muntii...
10. Iazurile se întâlnesc in partea ………. a Depresiunii colinare a Transilvaniei.

2p.

2. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect, dintre variantele oferite:

1.Motrul traverseaza unul dintre urmatoarele podisuri:

a.Podisul Târnavelor; b.Podisul Sucevei;c.Podisul Getic;d.Podisul Dobrogei.

2. Orase medievale ( feudale) sunt:

a. Cluj, Iasi, Craiova;

b. Constanta, Arad, Sibiu,

c. Iasi, Pitesti, Timisoara; 2p.

3. Aveti in vedere urmatoarele caracteristici ale unor oraşe din tara noastra :
1. situat în Câmpia Româna, centru al ind. de automobile, resedinta Jud. Dolj—scrieti, numele orasului, nr de loc., râul pe care se afla, vechimea.
2. situat în Dealurile de Vest, la poalele M-tilorGutîi-scrieti; numele orasului, depresiunea in care se afla, nr de locuitori, vechimea. 8p.

4. Realizati corespondenta, scriind litera în dreptul cifrei din coloana A.

A B

…..1.Depr.Petroşani a. stepa

…..2.Depr. Comănesti b.iazuri

…..3.Depr. col a Transilvaniei c.Jiu

…..4. Pod. Getic d.Trotus

…..5. Câmpia Româna e. infl.submediteraneene

…..6. Subcarpatii Moldovei f. cute diapire

2p.

E. Enumerati doua tipuri de lacuri din Câmpia Româna si scrieti câte un exemplu si doua tipuri de lacuri din Podisul Dobrogei, si scrieti câte un exemplu(denumire).6p.

Test la Geografia României- semestrul II

A. Completaţi spaţiile libere cu informaţia corectă şi completă:

1. Densităţile cele mai mici de populatie se întâlnesc în Podişul Dobrogei si în unitatea de relief apropiată numită……………...

2. In partea de E a ţării patrunde o influenţă climatica ………

3. In regiunile de dealuri tipul de sate întâlnite, este cel ……

4. Intre 200 m si 600 se afla etajul de vegetatie al ……………

5. Cel mai mare oras din Dealurile de Vest este …………………

6. Resedinta judetului Dâmboviţa este în orasul………………..

7. Orasul Zalău este resedinta judetului…………………………….

8. In partea de SV (Banat) a ţării traieste o minoritate nationala numita …………………………… 3p.

B. Incercuiti răspunsul corect (litera).

1.Clasa de soluri întâlnită în etajul fagului este:

a) cambisoluri; b) molisoluri; c) spodosoluri; d) argiluvisoluri.

2. Orasul Alexandria este resedinta judetului:

a) Prahova; b) Pitesti: c) Teleorman; d) Dâmboviţa.

3. Sate risipite se întâlnesc în:

a)zona centrala a Câmpiei Române; b) Sudul D.C.T.; c) Dobrogea; d) zona montana.

4.Influenta pontică apare în partea de;

a) SE a ţării; b) SV a ţării; c) V a ţării; d) NE a ţării.

C. Explicati pe scurt:

a. ce reprezinta structura nationala sau etno-lingvistica. 2p.

b. scrieti o deosebire si o asemanare între Muntii Banatului si Muntii Apuseni care să se refere la climă ( temperaturi, precipitaţii, etaje climatice, influente climatice).

4p.

Deosebire :

Asemanare :

D. Caracterizati la alegere doua orase din Depresiunea colinara a Transilvaniei şi două oraşe din Câmpia Româna, precizând pentru fiecare: pozitia geografica şi sau râul pe care se afla, vechimea, numarul populatiei si judetul a cărui resedinţă este.

EX.

Depresiunea colinară a Transilvaniei:

1.Cluj Napoca:

2.Sibiu:

EX.

Câmpia Româna:

3.Pitesti

4.Craiova

RĂSPUNSURI:

A

1. Delta Dunarii
   
2. continentala sau de ariditate sau est europeana
   
3. răsfirate
   
4. stejarului
5. Baia Mare
6. Târgoviste
7. Sălaj
8. şvabi sau sârbi

B.

1. a;
2. c;
3. d;
4. a;

C.
a.Structura nationala se refera la etniile sau nationalitatile ce traiesc în România si la procentul pe care îl ocupa din populatia totala: români, maghiari, tigani, germani, ruşi, ucraineni, turci, tătari, sârbi, armeni, evrei, etc.
b. -deosebire: Muntii Apuseni sunt dominati de influenta climatica oceanica, iar Muntii Banatului de cea submediteraneeana;
-asemanare: în ambele grupe de munti se întâlneste etajul climatic montan si de dealuri înalte.

D.
1. Cluj Napoca: situat în vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, pe Somesul Mic, vechimea este antică- daco romana (Napoca), populatie de peste 300 de mii de locuitori, resedinta judetului Cluj .
2. Sibiu: este situat pe râul Cibin, in depresiunea cu acelasi nume, este oras medieval, populatia de peste 100 de mii de locuitori si resedinta judetului omonim.
3. Craiova: este situat în nordul Câmpiei Olteniei, pe râul Jiu, are vechime medievala, populatie între 200 si 300 de mii de locuitori si este resedinta judetului Dolj;
4. Pitesti: este situat în nordul Câmpiei Piteştilor, pe râul Argeş, este medieval, are peste 100 de mii de locuitori si este resedinta judetului Arges.

Test cu harta- Geografia Romaniei

Chiar daca harta nu este foarte buna, puteti sa lucrati si sa va orientati pe ea. Daca va vine greu sa va orientati, luati manualul si deschideti-l la pagina 10 ( Editura Corint) sau urmariti fiecare harta a unitatilor de relief de la paginile 13,15,17,19,21,23,25,27,29,31.
Aveti urmatoarele cerinte legate de identificarea pe harta de mai sus:

1. numele unitatilor si subunitatilor de relief notate cu literele: A,B,C,D,E,F,G.H,I,J,K;
2. limita sudica a unitatilor notate cu literele:I,K,A,G;
3. alcatuirea geologica ( petrografica ) a subunitatilor notate cu literele:B, H, K;
4. altitudinea maxima ( cifra si varful ) din subunitatile notate cu literele:A,D,J;
5. riurile ( vaile ) intre care se afla unitatea notata cu litera K;
6. numele bratului sudic al Deltei Dunarii, notat cu litera L;
7. numele dealurilor situate in prelungirea subunitatii de relief notate cu litera H;
8. numele podisului situat la sud de grupa montana notata cu litera F;
9. numele unitatii de relief situata la est de grupa montana notata cu B.

La teza veti avea mult mai putin decit aici, dar asta nu conteaza, din moment ce reusiti sa ,, cititi" harta foarte bine, in plus de asta este respectata structura cerintelor.
Succes!

Raspunsuri:

1. Grupa A: Grupa Maramuresului si Bucovinei ; B: Carpatii Moldo-Transilvani; C: Carpatii Curburii ;D:Grupa Fagaras;E: Grupa Paring;F: Grupa Retezat -Godeanu;G: Muntii Apuseni;H:Muntii Poiana Rusca ; I:MuntiiBanatului;J: Grupa Bucegi ;K:Subcarpatii Curburii.
   
2. I: Defileul Dunarii; K: Campia Romana; A: Depresiunile Dornelor si Campulung M.; G:Muresul
3. B: trei siruri paralele de roci - vulcanice, sisturi cristaline si flis( roci sedimentare cutate); H: sisturi cristaline; K: argile, nisipuri, gresii, sare, pietrisuri.
4. A: Vf. Pietrosul 2303, Muntii Rodnei; D:Vf. Moldoveanu 2544 m Muntii Fagaras; J: Vf. Omu 2505 Muntii Bucegi.
5. intre valea Trotusului, spre nord si valea Dambovitei spre vest.
6. Bratul Sfantu Gheorghe.
7. Dealurile Lipovei.
8. Podisul Mehedinti.
9. Subcarpatii Moldovei.

Modele de secvenţe, de lecţie modernă la geografie

Trei modele de secvente de lectie la clasele a VI si a VIII a axate pe tehnicile de gândire critica, inspirate de studiile d-nei Eliza Dulama.

Model de organizare si sistematizare grafică a informaţiilor noi la Israel (clasa VI a)

Motivatie: in utilizarea acestui model se foloseste in prealabil recautarea, ca metoda activa de identificare a caracteristicilor unei tari, dupa care aranjarea lor intr-un cadran necesita un effort de condensare si de structurare a informatiilor dobindite in timpul lectiei , fiind si un moment de evaluare.

· Activitate în perechi sau în grup pentru completarea cadranelor. Trasez pe tablă liniile şi scriu în fiecare cadran elementele de sintetizat. Aveţi la dispoziţie cinci minute.

· Activitate frontală: Solicit câte o idee de la fiecare grup şi o scriu pe tablă.

Israel

Poziţia+consecintele	Caracteristici fizico- geografice
Aşezările şi populaţia	Aspecte economice

· Activitate individuală: Jurnalul grafic. Desenaţi pe o foaie a caietului un pătrat mare şi împărţiţi-l în trei. Desenaţi în fiecare pătrat câte un element specific Israelului.

Tema pentru acasă. Asociaţi denumirilor de mai jos sensurile biblice cunoscute de voi. Denumiri: Bethleem, Nazareth, Ierusalim, Emaus, Galileea, Cana, Samaria.

2. Model de exerciţiu de ordonare cronologica a informaţiilor ( clasa a VIII a )

• Aveţi următoarea enumerare: apariţia şirului cristalin, apariţia vulcanilor, cutarea Munţilor Măcinului, relieful glaciar, apariţia flişului, Placa ( Platforma)Est – Europeană, ridicarea Subcarpaţilor ,cutarea şisturilor verzi, scufundarea Depresiunii colinare a Transilvaniei, formarea Deltei Dunării, formarea câmpiilor.
• Ordonaţi etapele formării unităţilor de relief din România de la cea mai veche la cea mai nouă, după următorul model:

1. Platforma Est – Europeană
2. ………………………………..
3. ………………………………..
4. ………………………………..
5. ………………………………...
6. ………………………………...

7.Scufundarea şi umplerea Depresiunii colinare a Transilvaniei

8. …………………………………

9. …………………………………

10…………………………………

11.Apariţia şi formarea Deltei Dunării

• Răspunsuri:

1. Platforma Est –Europeană
2. Cutarea şisturilor verzi-Podişul Casimcei
3. Cutarea Munţilor Măcinului
4. Apariţia şirului cristalin
5. Apariţia flişului
6. Apariţia munţilor vulcanici
7. Scufundarea şi umplerea Depresiunii colinare a Transilvaniei
8. Apariţia şi ridicarea Subcarpaţilor
9. Formarea câmpiilor

10.Formarea reliefului glaciar

11.Apariţia şi formarea Deltei Dunării

Model de tabel comparativ la lecţia Spania şi Portugalia ( clasa a VI a )

Motivaţie :elevii reusesc să compare după diferitele criterii ,cele două state , prin combinarea cu informaţiile prezente pe harta din manual , iar în urma unei analize complexe deduc asemănările şi deosebirile dintre cele două ţări .

Realizarea sensului

3. Comunicarea subiectului şi motivarea pentru lecţie .

4. Completarea tabelului comparativ prin conversaţie euristică şi activitate frontală :

		Spania	Portugalia
Poziţia
Condiţii naturale	Relief
	Climă
	Hidrografie
	Vegetaţie
Populaţia şi aşezările	Populaţia
	Oraşele
Activităţile economice	Grad de dezvoltare
	Industrie
	Agricultură
	Transporturi
	Turism

• Activitate frontala pentru completarea tabelului cu ajutorul hărţii şi al manualului.

5.Identificarea şi indicarea la hartă a elementelor esenţiale

Reflecţie

6. Explorarea unor noi sensuri

• Rezolvarea unor situaţii problemă prin jurnalul explicativ . Lucraţi în perechi.Se distribuie biletele cu probleme .
• Timp pentru explicarea situaţiilor problemă şi completarea jurnalului explicativ
• Activitate frontală pentru discutarea rezolvărilor .
• Activitate în perechi pentru completarea organizatorului grafic comparativ . Desenaţi în caiete O.G. comparativ de pe tablă cu deosebirile şi asemănările dintre cele două ţări.

Portugalia si Spania

Asemănări Deosebiri