Modele de secvenţe, de lecţie modernă la geografie

Trei modele de secvente de lectie la clasele a VI si a VIII a axate pe tehnicile de gândire critica, inspirate de studiile d-nei Eliza Dulama.

Model de organizare si sistematizare grafică a informaţiilor noi la Israel (clasa VI a)

Motivatie: in utilizarea acestui model se foloseste in prealabil recautarea, ca metoda activa de identificare a caracteristicilor unei tari, dupa care aranjarea lor intr-un cadran necesita un effort de condensare si de structurare a informatiilor dobindite in timpul lectiei , fiind si un moment de evaluare.

· Activitate în perechi sau în grup pentru completarea cadranelor. Trasez pe tablă liniile şi scriu în fiecare cadran elementele de sintetizat. Aveţi la dispoziţie cinci minute.

· Activitate frontală: Solicit câte o idee de la fiecare grup şi o scriu pe tablă.

Israel

Poziţia+consecintele	Caracteristici fizico- geografice
Aşezările şi populaţia	Aspecte economice

· Activitate individuală: Jurnalul grafic. Desenaţi pe o foaie a caietului un pătrat mare şi împărţiţi-l în trei. Desenaţi în fiecare pătrat câte un element specific Israelului.

Tema pentru acasă. Asociaţi denumirilor de mai jos sensurile biblice cunoscute de voi. Denumiri: Bethleem, Nazareth, Ierusalim, Emaus, Galileea, Cana, Samaria.

2. Model de exerciţiu de ordonare cronologica a informaţiilor ( clasa a VIII a )

• Aveţi următoarea enumerare: apariţia şirului cristalin, apariţia vulcanilor, cutarea Munţilor Măcinului, relieful glaciar, apariţia flişului, Placa ( Platforma)Est – Europeană, ridicarea Subcarpaţilor ,cutarea şisturilor verzi, scufundarea Depresiunii colinare a Transilvaniei, formarea Deltei Dunării, formarea câmpiilor.
• Ordonaţi etapele formării unităţilor de relief din România de la cea mai veche la cea mai nouă, după următorul model:

1. Platforma Est – Europeană
2. ………………………………..
3. ………………………………..
4. ………………………………..
5. ………………………………...
6. ………………………………...

7.Scufundarea şi umplerea Depresiunii colinare a Transilvaniei

8. …………………………………

9. …………………………………

10…………………………………

11.Apariţia şi formarea Deltei Dunării

• Răspunsuri:

1. Platforma Est –Europeană
2. Cutarea şisturilor verzi-Podişul Casimcei
3. Cutarea Munţilor Măcinului
4. Apariţia şirului cristalin
5. Apariţia flişului
6. Apariţia munţilor vulcanici
7. Scufundarea şi umplerea Depresiunii colinare a Transilvaniei
8. Apariţia şi ridicarea Subcarpaţilor
9. Formarea câmpiilor

10.Formarea reliefului glaciar

11.Apariţia şi formarea Deltei Dunării

Model de tabel comparativ la lecţia Spania şi Portugalia ( clasa a VI a )

Motivaţie :elevii reusesc să compare după diferitele criterii ,cele două state , prin combinarea cu informaţiile prezente pe harta din manual , iar în urma unei analize complexe deduc asemănările şi deosebirile dintre cele două ţări .

Realizarea sensului

3. Comunicarea subiectului şi motivarea pentru lecţie .

4. Completarea tabelului comparativ prin conversaţie euristică şi activitate frontală :

		Spania	Portugalia
Poziţia
Condiţii naturale	Relief
	Climă
	Hidrografie
	Vegetaţie
Populaţia şi aşezările	Populaţia
	Oraşele
Activităţile economice	Grad de dezvoltare
	Industrie
	Agricultură
	Transporturi
	Turism

• Activitate frontala pentru completarea tabelului cu ajutorul hărţii şi al manualului.

5.Identificarea şi indicarea la hartă a elementelor esenţiale

Reflecţie

6. Explorarea unor noi sensuri

• Rezolvarea unor situaţii problemă prin jurnalul explicativ . Lucraţi în perechi.Se distribuie biletele cu probleme .
• Timp pentru explicarea situaţiilor problemă şi completarea jurnalului explicativ
• Activitate frontală pentru discutarea rezolvărilor .
• Activitate în perechi pentru completarea organizatorului grafic comparativ . Desenaţi în caiete O.G. comparativ de pe tablă cu deosebirile şi asemănările dintre cele două ţări.

Portugalia si Spania

Asemănări Deosebiri

Model de test la Geografia României

Teză cu subiect unic

Model orientativ

Disciplina GEOGRAFIE

Clasa a VIII-a

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

· Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I. (24 puncte)

Scrieţi, pe foaia de teză, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:

1. Limita dintre grupele de munţi Parâng şi Retezat – Godeanu o constituie râul:

a. Timiş b. Olt

c. Jiu d. Dâmboviţa

4 puncte

2. Cea mai mare altitudine din grupa nordică a Carpaţilor Orientali o au munţii:

a. Călimani b. Maramureşului

c. Rodnei d. Ţibleş

4 puncte

3. Defileul Dunării este situat între ţara noastră şi:

a. Bulgaria b. Republica Moldova

c. Serbia d. Ucraina

4 puncte

4. Cele mai mari altitudini din ţara noastră (2544 m) se întâlnesc în Munţii:

a. Bucegi b. Făgăraş

c. Parâng d. Retezat

4 puncte

5. Relieful format pe fliş este prezent pe întinderi mari în Munţii:

a. Călimani b. Vrancei

c. Retezat d. Semenic

4 puncte

6. Depresiunile Almăjului, Petroşani, Loviştei sunt ordonate în acest fel după ordinea lor:

a. de la nord la sud b. de la vest la est

c. de la est la vest d. de la sud la nord

4 puncte

Subiectul II. (20 puncte)

Scrieţi, pe foaia de teză, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:

1. La sud de Depresiunea colinară a Transilvaniei se află Carpaţii .......... 4 puncte

2. Între Subcarpaţii Moldovei şi Podişul Bârladului se află unitatea de relief denumită ....................

4 puncte

3. Diviziunea cea mai înaltă a Podişului Dobrogei este subdiviziunea sa denumită ........................ 4 puncte

4. Cele mai mari altitudini din Munţii Banatului se află în Munţii .................. 4 puncte

5. Limita dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor o formează râul .................. 4 puncte

Subiectul III. (10 puncte)

Pentru Carpaţii Occidentali situaţi la sud de Mureş, precizaţi:

a) Limitele sau unităţile vecine;

b) Patru caracteristici ale reliefului

c) Patru diviziuni.

Subiectul V. (8 puncte)

Comparaţi relieful unităţii de relief notată cu cifra 7( sudul Câmpiei de Vest), cu relieful unităţii notate cu 10( centrul Câmpiei Române), precizând două asemănări şi două deosebiri dintre ele.

Asemănările şi deosebirile se pot referi la următoarele elemente de relief: modul de formare, rocile predominante din care este alcătuit, altitudini (medii, minime, maxime), tipurile de relief predominante, înclinare, alte aspecte specifice.

Subiectul VI. (6 puncte)

a) Explicaţi raportul dintre orientarea culmilor muntoase din Carpaţii Orientali şi alcătuirea petrografică a acestora.

b) Explicaţi de ce Podişul Mehedinţi, deşi are în alcătuire roci asemănătoare munţilor, este considerat un podiş.

Din pacate, harta nu am putut sa o public, pur si simplu nu o accepta. Pentru intrebari, postati comentarii.

Răspunsuri.
I. 1. c; 2.c;3.c;4.b; 5.b;6.b
II. 1.Meridionali ; 2 . Culoarul Siretului;3.Muntii Macinului; 4.Muntii Semenic ; 5.Mures
III.Muntii Banatului, inclusiv Poiana Rusca.
Limite : N- Mures ; S- Defileul Dunarii ;E- Culoarul Timis - Cerna - Bistra;V- Dealurile de Vest ( Banatului)
Caracteristici ale reliefului:
- altitudinea maxima 1446 in Muntii Semenic, vf. Semenic;
-alcatuirea petrografica, din sisturi cristaline si calcare;
- fragmentati datorita numeroaselor depresiuni, vai si culoare(Timis );
-relief carstic cu pesteri si chei, Cheile Nerei;
-mod de formare, prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine.
Subdiviziuni :Muntii Semenic, Muntii Aninei, Muntii Poiana Rusca, Muntii Almajului, Depresiunea Almajului, Depresiunea Caras Ezeris, Culoarul Timis- Cerna.
V. Asemănări
-ambele câmpii s-au format prin depunere de sedimente;
-ambele câmpii au aceeasi alcatuire petrografica din nisip si pietris;
-ambele câmpii au in cuprinsul lor tipul de câmpie neteda;
Deosebiri
- in Câmpia de Vest zonele cu câmpii joase ocupa suprafete mai mari, fata de Câmpia Româna unde se intilnesc mai mult cimpii netede (orizontale );
-altitudinea maxima din Câmpia de Vest este de 174 de m in Câmpia Vingăi, in Câmpia Româna aceasta este de 300m in Câmpia Piteştilor;
VI.
1. In Carpatii Orientali exista trei siruri paralele de munti, alcatuiti din trei tipuri de roci, vulcanice in partea de vest, sisturi cristaline in centru si flis in partea de est, astfel ca si rocile si muntii sunt paralele.
2. Podisul Mehedinti are o alcatuire geologica specifica muntilor, dar are altitudini de podis(media de 500- 650 m) si suprafete relativ netede si versanti abrupti, tot ca ale unui podis.