luni, 25 noiembrie 2013

APLICAREA CDS LA NIVELUL SCOLII-COMPETENŢELE O SCHIŢĂ DE ELABORARE A UNUI OPŢIONAL DE TIP B – CURRICULUM EXTINS





COMPETENŢELE
O SCHIŢĂ DE ELABORARE A UNUI OPŢIONAL DE TIP B – CURRICULUM EXTINS

IRAŞCU VIOREL

Rezumat.Competenţele sunt elementul central ,  al discursului didactic , la liceu , mai exact la clasele a X- XII, însă nu se întâmplă chiar aşa . Prezenţa lor în programe  îi ajută pe profesori în măsura în care conştientizează trecerea la alt nivel de educaţie  , relaţia dintre competenţe şi obiective este un directă , în sensul că fiecare competenţă este suma mai multor categorii de obiective . Competenţele pentru opţional , pot fi create cu ajutorul unor operaţii mentale , structurate pe nivele de dificultate care încep de la receptare şi se termina cu ultimul nivel prelucrarea secundară şi transferul .Opţionalul , sau modelul de opţional indică relaţia dintre competenţele propuse si tipurile de teme , unităţile de conţinut aferente . Câştigul competenţelor este dat de libertatea profesorului de a alege elementele de conţinut , nemaifiind legat de manual .

                1.De la obiective operaţionale la competenţe
Dacă în studiul clasic al predării sau instruirii geografiei la clasele a X -XII se apela la obiective a căror operaţionalizare se realiza pe secvente de lecţie , programa de studiu marchează o schimbare în planul proiectării demersului didactic , având în vedere că odată cu trecerea în clasa a X a începe şi un alt ciclu curricular şi anume cel de aprofundare . În condiţiile în care liceul devine un ofertant de servicii publice ,pus ( cel puţin teoretic) la dispoziţia comunităţii locale , deci a elevilor şi parinţilor , se pune problema ce aprofundăm , cum  şi mai ales ce  vor ştii elevii să facă cu achiziţiile şi deprinderile dobândite .
                Prin studiul geografiei pe aceste nivele  ( Geografia populaţiei şi economică , Geografia mediului înconjurator, Geografia României - probleme fundamentale ) ar trebui să se ajungă la dezvoltarea la elevi , a unor cunoştinte, a unor concepte , atitudini şi valori în ceea ce priveşte viziunea despre lume şi despre probleme ei, dar cel mai important la crearea unor competenţe generale şi specifice .
                În mod inevitabil apare întrebarea , de când sau de ce nu mai sunt valabile obiectivele ( unii profesori de liceu n-au renunţat la ele deşi s-au scos din programe de cel puţin cinci ani ) , pentru că ele aparţin altui ciclu de şcolarizare , altei vârste sau nivel de întelegere .Obiectivele cognitive răspund cel mai adesea la verbele de acţiune : a recunoaşte , a identifica, a completa,  a definii , etc., şi se refera la cunoştinţe declarative , conceptuale ( Maria Eliza Dulamă , Practica pedagogică , pag.108,2005 ), în timp ce obiectivele metodologice vizează cunoştinţe procedurale , adică ce va ştii să facă elevul şi răspund la verbele de acţiune : a indica , a demonstra , a măsura etc., şi nu în ultimul rând a treia categorie de obiective operaţionale sunt cele atitudinale care vizează sentimente , atitudini , comportamente ( Dulamă ,2005), care  pot fi realizate pornind de la verbele : a dovedi, a demonstra , a argumenta .Obiectivele le propui , le gândeşti , le operaţionalizezi prin metode specifice , eventual ajutat de taxonomia lui B.S. Bloom sau de experienţă , încerci să le atingi  prin activităţi de învăţare , le evaluezi secvenţial, însă compeţentele le formezi, le creezi , iar pentru asta trebuie un demers didactic total modificat , competenţele îl ajută pe elev să facă anumite lucruri ca urmare a atingerii lor . Este evident că şi în cazul obiectivelor formezi ceva la elevi , depinde însă de nivel , iar cele doua elemente obiective / competenţe   nu se exclud ci se completează , pentru că un elev ( în V-VIII)  obişnuit să ,, citească” , hărţi , să identifice şi să indice va performa superior mai târziu.
Dacă prima parte a definiţiei competenţelor şi anume : ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare (Suport de curs , Consiliul National pentru Curriculum, Botoşani,2001, pag.5) , este oarecum comună şi uşor de dedus , cea de a doua parte care se refera la faptul că : permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice în contexte diverse , mi se pare extrem de importantă şi provocatoare , de ce ?, pentru că elevul performând o competenţă , de exemplu :  capacitatea de a   utiliza hărţi politice sau analiza şi interpretarea unor hărţi politice ( competenţă prezentată pentru prima data în programa de clasa a X  a ) va fi capabil să o aplice în orice situaţie de învăţare ( inclusiv la ,,citirea’’ hărţilor administrative ale ţării)  sau de evaluare dată , dar şi în formarea sa viitoare .

2.Relaţia dintre programă, conţinut şi competenţe
                Teoretic schimbarea s-ar prezenta astfel :
 Programe → manuale ( conţinuturi ) → predare efectivă  ( pe obiective ) 
                Schimbarea la clasele X-XII
Programe  → predare efectivă ( performarea competenţelor + activităţi de învăţare ) → manuale  ( acestea devinind  un mijloc pentru atingerea competenţelor specifice lecţiilor sau unităţilor de învăţare )
                 Programele de liceu  prezintă competenţele ce trebuie formate în cadrul fiecărui modul sau unităţi de învăţare , iar o temă ( lecţie ) poate fi predată utilizând o competenţă deja formată . Formarea ei ia însă timp ,  dobândirea  şi  consolidarea  competenţelor  constituind în primul rând un demers cronologic (Dulamă , 2005 . p.111 ) are nevoie de deschidere , tact şi experienţă din partea profesorului . De asemenea trebuie gândite obiective operaţionale  pentru fiecare competenţă  , derivarea competenţei făcându-se pe nivele mentale organizate în jurul câtorva verbe de acţiune , astfel competenţa devine un mod de a utiliza şi
mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului şi nivelului de informaţii ( cunoştinţe ) , abilităţi similare profesorului ( expertului ).Libertatea oferită de performarea unor competenţe specifice şi anume posibilitatea selectării conţinuturilor se verifica foarte bine atunci când se realizează un opţional de tip B – curriculum extins .
                3.Exemplificare
                 Modalitatea de derivare a competenţelor se realizează  cu ajutorul unor operaţii mentale structurate pe nivele de dificultate. Am luat un exemplu oferit la cursul de formare cu titlul ,, Relaţia urban –rural în condiţiile economiei de piaţă „ . După o argumentare serioasă , care poate include elemente legate de inversarea exodului rural –urban actual în anii 70 cu o situaţie nouă astăzi în care plecările de la oraş spre rural sau spre alte ţări constituie o problema în asigurarea forţei de muncă în diferite domenii , sau situaţia şomajului înregistrat oficial şi neoficial , sau modificarea limitelor administrative ale oraşelor , urmează partea a doua a opţionalului şi anume aceea a stabilirii competenţelor – atenţie- dacă în sistemul clasic conţinuturile obligau la elaborarea unor obiective de referinţă şi pe secvenţe a unor obiective operaţionale , acum se pleacă  de la competenţe sau obiective pentru a fi elaborate unităţile de conţinut , ceea ce face , cel putin teoretic ca problema manualelor să nu mai fie atât de disputată şi de discutată , de vreme ce profesorul este interesat în  realizarea competenţelor  şi în urmărirea programei şi nu a temelor din manual.
                Competenţele specifice
Competenţe
Unităţi de conţinut sugerate
1)Analizarea evoluţiei unei aşezări umane în timp pe mai multe hărţi/planuri;
2)Explicarea modului de evoluţie a unei aşezări umane funcţie de anumite condiţii;
3) Definirea clară a conceptelor urban / rural;
4) Perceperea unor relaţii primare între cele două componente ale spaţiului geografic;

Tipuri de hărţi şi planuri ale oraşelor şi satelor . Planul aşezării natale. Evoluţie şi sitematizare .
Elementul natural şi antropic în dezvoltarea aşezărilor . Studii de caz : Chicago, Los Angeles , Galaţi, Braşov , Iaşi.
Apariţia şi evoluţia oraşelor şi satelor.
Efecte ale perioadei comuniste în evoluţia aşezărilor omeneşti din România;
1)Explicarea relaţiilor unui oraş cu mediul şi cu localităţile vecine;

2)Stabilirea unor relaţii între componetele şi funcţiile oraăelor şi satelor;
3) Reprezentarea grafică a creşterii populaţiei unui oraş ;
Hinterlandul unui oraş.Oraşele port şi turismul litoral .
Dezvoltarea oraşelor prin modificarea limitelor administrative .
Comunele suburbane . Oraşele satelit
Rururbanizarea – consecinţă a degradării mediului de viaţă în ţările lumii a III a.                    
 Zonele de influenţă economică ale oraselor.
1)Realizarea clasificarii aşezărilor umane după aspectul vetrei;
2) Determinarea caracteristicilor unui oraş pe baza hărţii;
3) Caracterizarea zonelor funcţionale ale unui oraş pe hartă.
 Functiile asezarilor umane
Clasificarea oraselor. Tipuri de case si de  sate
Planurile oraselor .Analiza unor planuri si harti topografice. Studii de caz – involutia orasului Buhusi , Tg. Ocna sau Comanesti
1)Interpretarea hărţii migratiei inter şi intrajudeţene;
2)Explicarea migraţiilor (cauze, condiţii, desfăşurarea, efecte, amploare etc.)
3)Descrierea fenomenului migratoriu sat – oraş  şi oraş –sat în contextul actual şi realizarea ( elaborarea ) unui plan de măsuri pentru  stoparea  sau diminuarea acestuia ;
Mobilitatea populatiei . Bilantul migratoriu. Migratii internationale. Refugiatii
Factori generatori ai fenomenului pendulatoriu .Studiu de caz : Brasov, Iasi, Cluj Napoca, Hunedoara , Galati
Situatia statistica a  migratiilor pe regiuni de dezvoltare.
                                         

                Bineânţeles elaborarea competenţelor poate continua până la nivelul de transfer , aceasta în funcţie de particularităţile elevilor şi de timpul alocat opţionalului, însă de preferat ar fi ca numărul lor să nu depăşească 5 -6 , acestea putând fi rotite în funcţie de tema aleasă şi de modalitatea de evaluare : teste secvenţiale , finale , realizarea de grafice , analiza de hărţi tematice ,grafice cu indicele de dependenţă şomeri –activi , rata de ocupare ,planuri cu evoluţia oraşelor , referate sau proiecte cu studii de caz.

4.Concluzii
Avantajele din perspectiva predării ţin în primul rând de faptul că prin competenţe se stabileşte ce anume urmărim să formăm la elevi şi nu ce anume trebuie predat, iar în al doilea rând prin creşterea libertăţii profesorului în utilizarea unei game mai largi de intrumente şi resurse , profesorul fiind şi cel care face legatura directă între ce se învaţă şi de ce se învaţă .
Din perspectiva învăţarii creşte motivaţia interioară , motivaţia pentru învăţare a elevului , pentru că aceste competenţe fac întotdeauna apel la cunoştinţele anterioare ( aruncând ancore ) , şi prin posibilitatea concretă de,, a face ‚’ anumite lucruri sau  operaţii ca urmare a formării competenţei.
Din perspectiva evaluării , pare destul de greu , dar demersul creării , formării , performării competenţei , este el însuşi un proces de evaluare , pentru că îţi oferă continuu un feed –back , de care ai nevoie în procesul de realizare  ( configurare ) a itemilor sau a altor instrumente de evaluare , şi în plus putem stabilii o serie de indicatori , seturi de standarde de performanţă minimă , pentru controlul performării competenţelor .   


Bibliografie

Suport de curs, ( 2001)  Botoşani, CNC
Dulamă , Maria Eliza ( 2005) Practica pedagogică , Editura Clusium, Cluj Napoca

marți, 19 noiembrie 2013

Test de evaluare initiala–Geografie, Clasa a V-a+ Barem de corectare




Test de evaluare initiala– Disciplina Geografie
Clasa a V-a
Anul scolar

Numele si prenumele elevului: _______________________________________________
Data sustinerii testului: _____________________

 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerintelor din Partea I si din Partea a II-a se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
Timpul efectiv de lucru este de 40 de minute.

PARTEA I (45 de puncte)

A. Incercuieste litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Culoarea galbenă de pe hărti indica prezenta :
a. unor dealuri joase; b. unor podisuri inalte; c. unor câmpii înalte; d. unor munti josi .
5 puncte
2. Cel mai nou pamant romanesc si cea mai joasa forma de relief se numeste:
a) Campia Romana b) Delta Dunarii c)  Muntii Rodnei     5 puncte
3. Judetul Bacau este traversat de doua rauri importante, acestea sunt:
a) Siret si Prut b) Bistrita si Moldova c) Siret si Bistrita 5 puncte
4. Capitala Romaniei este orasul:
a) Brasov b) Bucuresti c) Iasi 5 puncte
5. Subunitatile de relief, mai joase, din interiorul muntilor sunt:
a) depresiunile b) podisurile c)  raurile 5 puncte
6. Raul Prut formează granita (frontiera) Romaniei cu Moldova in partea de:
a) nord b) sud c) est 5 puncte

B. Realizează corespondenta, prin săgeti, dintre unitatile de relief din coloana A si punctele cardinale unde acestea se afla in tara noastra, din coloana B.
A                                                                           B

Campia Romana                                    sud-est
Podisul Transilvaniei                              sud
Podisul Dobrogei                                    est
Podisul Moldovei                                    centru
Campia de Vest                                      vest
15 puncte

PARTEA a II-a (45 de puncte)
1. Notează punctele cardinale pe figura alăturată. 8 puncte











2. Pe harta de mai jos sunt marcate, cu litere, tările (statele) vecine cu Romania si cu numere,unităti de relief.
Completeaza spatiile libere
a. numele tărilor (statelor) vecine marcate cu literele A, B, C, D si E.
A _______________________________________________________________________
B _______________________________________________________________________
C _______________________________________________________________________
D _______________________________________________________________________
E _______________________________________________________________________
10 puncte
b. numele unitătilor de relief marcate cu numerele 1, 2, 3, 4 si 5.
1 _______________________________________________________________________
2 _______________________________________________________________________
3 _______________________________________________________________________
4 _______________________________________________________________________
5 _______________________________________________________________________
10 puncte























3. Precizează, pe spatiile libere, următoarele elemente ale orizontului local:

a. trei judete vecine cu care se invecineaza judetul Bacau: ______________________________________________________________
b. numele a doua  unitătii de relief  de pe teritoriul judetului tau: ________________________________
c. numele a cinci orase din judet:
______________________________________________________________________________
d. numele regiunii istorice in care este situate orasul si judetul Bacau: _____________________________________
e. o sursă de poluare a mediului (naturii) din localitatea ta: ________________________________
17 puncte


Barem de evaluare si notare

I.              A.- pentru fiecare raspuns incercuit corect se acorda cinci puncte :
1.a ;2.b ;3. c;4. b;5. a;6. c;                                        5px6= 30p
B. – pentru fiecare corespondenta realizata corect se acorda cate trei puncte :
     Campia Romana- sud
     Podisul Transilvaniei- centru
     Podisul Modovei-est
     Podisul Dobrogei- sud-est
     Campia de Vest-vest
                                                                                          3px5=15p
II.1-pentru identificarea corecta a punctelor cardinale pe Roza Vanturilor se acorda cate un punct ;                                                                         8p
   2.a.-pentru fiecare tara (vecin) identificat corect se acorda cate doua puncte :
A.Ungaria-2p ;
B.Serbia-2p ;
C.Republica Moldova-2p ;
D.Ucraina-2p ;
E. Bulgaria-2p.
                                                                                      2px5=10p
   2.b.-pentru identificarea corecta a fiecarei unitati de relief se acorda cate doua puncte :
1.Podisul Getic-2p ;
2.Campia de Vest-2p ;
3.Carpatii Curburii-2p ;
4.Podisul Tarnavelor( Podisul Transilvaniei)-2p ;
5.Podisul Dobrogei-2p.
                                                                                    2px5=10p
II.3.
a.-pentru fiecare judet vecin scris corect se acorda cate un punct, oricare trei dintre urmatoarele : Vaslui, Harghita, Covasna, Neamt, Vrancea ;
b. pentru fiecare unitate de relief scrisa corect se acorda cate un punct, oricare doua dintre urmatoarele : Muntii Carpati, Carpatiii Oientali, Podisul Moldovei, Subcarpatii Moldovei ;
c.-pentru fiecare oras scris corect, oricare cinci dintre cele opt , se acorda cate un punct: Bacau, Onesti, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Darmanesti, Tg. Ocna, Slanic Moldova ;
d. mentionarea regiunii istorice Moldova -3p ;
e. mentionarea unei surse de poluare-4p .
                                                                                  17p
                                                                              Total 90 puncte
                                                                              Oficiu 10 puncte