Test la clasa a V a, Pământul- Corp cosmic şi Alcătuirea internă

Test la Geografie generală

Clasa a V a

A.   Completati spatiile libere cu informatia corecta si completa :

1.      De obicei interiorul Pamântului se asociaza cu interiorul unui(unei)………….

2.      Şisturile cristaline fac parte din categoria rocilor ………….

3.      Scoarţa terestra mai subtire se numeste…………

4.      Ecuatorul este marginit  la nord si sud de doua paralele importante numite.......

5.      Scara hartii indica de cate ori a fost…………………suprafata Pamântului

6.      La 23 septembrie are loc evenimentul astronomic numit... ..............

B.   Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1.      Mantaua reprezinta :

a.       invelisul Pamântului situat la exterior ;

b.      invelisul format din scoarta terestra ;

c.       invelisul format din magma ;

d.      invelisul care acopera atmosfera.

2.      O consecinta a miscarii de rotatie este:

a.       formarea anotimpurilor ;

b.      aparitia zonelor de clima;

c.       succesiunea zilelor si noptilor ;

d.      inclinarea axei ;

3.      O roca formata prin depunerea de material intr-o mare sau lac este de tip :

a.cristalin ;

b.sedimentar ;

c.vulcanic ;

d.magmatic

4.      Magma este :

a.materia vascoasa din manta ;

b.materia vascoasa de la suprafata ;

c.vapori, gaze si cenusa ;

d.materia fierbinte din nucleu.

C.   Puneti litera corespunzatoare din coloana B in dreptul cifrelor din coloana A:

A                                                                      B

            ….1. 21 iunie                                                                          a. latitudinea

            ….2.  nisip,pietris calcar                                                       b. nucleu

            ….3.  roci formate prin racirea lavei                                     c. solstitiu

            ….4.  distanta masurata in grade de la Ecuator                     d. sedimentare

            ….5.  amestecuri de minerale                                                e. magmatice

            ….6.  invelis din fier, foarte fierbinte                                       f. roci

D.   Localizati  si scrieti pe harta :

1.     numele oceanelor – 4p.

2.     scrieti pe harta (oriunde) patru semne conventionale ;

3.     identificati Ecuatorul, cei doi poli, si cele doua tropice ;

4.     puneti un X cu rosu pe locul unde se afla tara noastra ;

Proiect de excursie

Proiect de excursie

Traseu: Bacau- Lacu Rosu-Sovata-Praid-Sighisoara

Perioada:30.04-2.05 2010

Scoala ***********Bacau

Clasa a V a

Scop

Excursia scolara cu elevii clasei a V a  isi propune sa dezvolte la elevi sentimentul apartenentei la un spatiu geografic cu multiple conotatii istorice, traseul propus de la Bacau –Sighisoara, prin Sovata, urmarind zona carpatica si cea a Transilvaniei fortificate.

Obiective educationale

1.elevii vor fi capabili sa cunoasca multitudinea de obiective naturale si antropice din Carpatii Orientali si din zona Transilvaniei;

2.elevii isi vor îmbogati cultura generala cu informatii directe luate din muzee sau din pliantele de prezentare sau de la fata locului;

2.elevii isi vor cunoaste tara si istoria anumitor locuri din Transilvania;

Grup tinta

Elevi de 11-13 ani, apartinând clasei a V a , din Scoala ********Bacau

Numar de participanti 35

Obiective turistice vizate

1.Lacul de baraj natural Lacu Rosu;

2.Lacul în cute diapire Ursu de la Sovata;

3.Salina Praid;

4.Cetatea Sighisoarei- monument UNESCO;

Rezultate expectate si impact

1.dobândirea de noi orizonuri geografice;

2.vizitarea unor obiective naturale prezenate si in manulul de geografie de clasa a V a;

3.întărirea sentimentului patriotic de apartenenta la spatiul românesc.

Prof.diriginte ***********

Profesorul diriginte

Nu am să scriu cum vă așteptați, poate, despre cadrele didactice dedicate muncii lor, și dedicate creării unei relații corecte și calde, cu elevii pe care îi păstoresc patru ani.
Nu, voi scrie despre acele persoane cu titlul de diriginte, care înhață practic banii (un anumit procent, mic oricum) și nu fac nimic, decât o ședinta, doua pe an, în care monologheaza penibil, despre faptul ca elevii nu mai învață, ca nu mai au respect și că sunt din ce în ce mai indisciplinați.
Nu neg că aceste lucruri se întâmplă, se simt și se văd în orice școală, gimnaziu sau (mai ales) liceu, dar să fii diriginte presupune mult mai mult.
În primul rând, consecvența în acțiuni generează acea umbră de teamă-în sens pozitiv- amestecată cu respect, din partea copilului, pentru că va știi că nu este de glumit cu diferitele limite impuse de diriginte.
În al doilea rând, esti dirigintele lui, deci trebuie să te știe lângă el, să stie că are pe cine conta, să stie că are cine îl asculta și mai ales să stie că cineva din sistem îi dă dreptate, atunci când elevul se simte sau este nedreptățit, chiar dacă cum spune W. Faulkner în fiecare săptamână în Dilema Veche; ,, Adevărul nu se confundă întotdeauna cu dreptatea".
Pentru elevii cărora le sunt diriginte, mă zbat și răzbat, pentru că uneori abuzurile la care sunt supuși de către unii purtători de catalog, sunt strigătoare la cer și trebuie să le iau apărarea, dar pentru situațiile în care greșesc, elevii trebuie să înteleagă și să accepte un demers punitiv.
Nu poți să pretinzi de la o clasă să fie o clasă, un grup omogen, dacă nu te implici, daca nu îi asculți, dacă nu vorbești cu ei face to face, dacă nu dai sfaturi și mai ales, dacă nu dai propriul exemplu.
Până la urmă ești interfața dintre cadrele didactice+ școala și ei sau părinții lor, fără asta comunicarea cu elevii este zero sau sub zero, dacă într-o săptamână intri o singură data în clasă și atunci ca să îi cerți sau să le mai ceri nu știu ce fond al clasei sau bani de carte de exercitii, pe care oricum nu le vor face.
Apoi trebuie să faci echilibristică în relatia cu părintii, pentru a nu deranja anumite sensibilități, dar trebuie să faci același lucru și cu elevii, pentru că limita dintre ajutor și exces este greu de trasat, pentru că atunci când oferi ajutorul unui elev acesta nu trebuie să aibă impresia ca l-ai scos din belea și că o mai poți face si altădată, iar asta îl absolvă pe el de alte viitoare responsabilități.
În conluzie, vis a vis de dreptate și adevăr, W. Faulkner întreabă: ,,Unde ai citit asta"?
Răspuns: ,, În toate cărțile bune ".

APLICAREA CDS LA NIVELUL SCOLII-COMPETENŢELE O SCHIŢĂ DE ELABORARE A UNUI OPŢIONAL DE TIP B – CURRICULUM EXTINS

COMPETENŢELE

O SCHIŢĂ DE ELABORARE A UNUI OPŢIONAL DE TIP B – CURRICULUM EXTINS

IRAŞCU VIOREL

Rezumat.Competenţele sunt elementul central ,  al discursului didactic , la liceu , mai exact la clasele a X- XII, însă nu se întâmplă chiar aşa . Prezenţa lor în programe  îi ajută pe profesori în măsura în care conştientizează trecerea la alt nivel de educaţie  , relaţia dintre competenţe şi obiective este un directă , în sensul că fiecare competenţă este suma mai multor categorii de obiective . Competenţele pentru opţional , pot fi create cu ajutorul unor operaţii mentale , structurate pe nivele de dificultate care încep de la receptare şi se termina cu ultimul nivel prelucrarea secundară şi transferul .Opţionalul , sau modelul de opţional indică relaţia dintre competenţele propuse si tipurile de teme , unităţile de conţinut aferente . Câştigul competenţelor este dat de libertatea profesorului de a alege elementele de conţinut , nemaifiind legat de manual .

                1.De la obiective operaţionale la competenţe

Dacă în studiul clasic al predării sau instruirii geografiei la clasele a X -XII se apela la obiective a căror operaţionalizare se realiza pe secvente de lecţie , programa de studiu marchează o schimbare în planul proiectării demersului didactic , având în vedere că odată cu trecerea în clasa a X a începe şi un alt ciclu curricular şi anume cel de aprofundare . În condiţiile în care liceul devine un ofertant de servicii publice ,pus ( cel puţin teoretic) la dispoziţia comunităţii locale , deci a elevilor şi parinţilor , se pune problema ce aprofundăm , cum  şi mai ales ce  vor ştii elevii să facă cu achiziţiile şi deprinderile dobândite .

                Prin studiul geografiei pe aceste nivele  ( Geografia populaţiei şi economică , Geografia mediului înconjurator, Geografia României - probleme fundamentale ) ar trebui să se ajungă la dezvoltarea la elevi , a unor cunoştinte, a unor concepte , atitudini şi valori în ceea ce priveşte viziunea despre lume şi despre probleme ei, dar cel mai important la crearea unor competenţe generale şi specifice .

                În mod inevitabil apare întrebarea , de când sau de ce nu mai sunt valabile obiectivele ( unii profesori de liceu n-au renunţat la ele deşi s-au scos din programe de cel puţin cinci ani ) , pentru că ele aparţin altui ciclu de şcolarizare , altei vârste sau nivel de întelegere .Obiectivele cognitive răspund cel mai adesea la verbele de acţiune : a recunoaşte , a identifica, a completa,  a definii , etc., şi se refera la cunoştinţe declarative , conceptuale ( Maria Eliza Dulamă , Practica pedagogică , pag.108,2005 ), în timp ce obiectivele metodologice vizează cunoştinţe procedurale , adică ce va ştii să facă elevul şi răspund la verbele de acţiune : a indica , a demonstra , a măsura etc., şi nu în ultimul rând a treia categorie de obiective operaţionale sunt cele atitudinale care vizează sentimente , atitudini , comportamente ( Dulamă ,2005), care  pot fi realizate pornind de la verbele : a dovedi, a demonstra , a argumenta .Obiectivele le propui , le gândeşti , le operaţionalizezi prin metode specifice , eventual ajutat de taxonomia lui B.S. Bloom sau de experienţă , încerci să le atingi  prin activităţi de învăţare , le evaluezi secvenţial, însă compeţentele le formezi, le creezi , iar pentru asta trebuie un demers didactic total modificat , competenţele îl ajută pe elev să facă anumite lucruri ca urmare a atingerii lor . Este evident că şi în cazul obiectivelor formezi ceva la elevi , depinde însă de nivel , iar cele doua elemente obiective / competenţe   nu se exclud ci se completează , pentru că un elev ( în V-VIII)  obişnuit să ,, citească” , hărţi , să identifice şi să indice va performa superior mai târziu.

Dacă prima parte a definiţiei competenţelor şi anume : ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare (Suport de curs , Consiliul National pentru Curriculum, Botoşani,2001, pag.5) , este oarecum comună şi uşor de dedus , cea de a doua parte care se refera la faptul că : permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice în contexte diverse , mi se pare extrem de importantă şi provocatoare , de ce ?, pentru că elevul performând o competenţă , de exemplu :  capacitatea de a   utiliza hărţi politice sau analiza şi interpretarea unor hărţi politice ( competenţă prezentată pentru prima data în programa de clasa a X  a ) va fi capabil să o aplice în orice situaţie de învăţare ( inclusiv la ,,citirea’’ hărţilor administrative ale ţării)  sau de evaluare dată , dar şi în formarea sa viitoare .

2.Relaţia dintre programă, conţinut şi competenţe

                Teoretic schimbarea s-ar prezenta astfel :

 Programe → manuale ( conţinuturi ) → predare efectivă  ( pe obiective ) 

                Schimbarea la clasele X-XII

Programe  → predare efectivă ( performarea competenţelor + activităţi de învăţare ) → manuale  ( acestea devinind  un mijloc pentru atingerea competenţelor specifice lecţiilor sau unităţilor de învăţare )

                 Programele de liceu  prezintă competenţele ce trebuie formate în cadrul fiecărui modul sau unităţi de învăţare , iar o temă ( lecţie ) poate fi predată utilizând o competenţă deja formată . Formarea ei ia însă timp ,  dobândirea  şi  consolidarea  competenţelor  constituind în primul rând un demers cronologic (Dulamă , 2005 . p.111 ) are nevoie de deschidere , tact şi experienţă din partea profesorului . De asemenea trebuie gândite obiective operaţionale  pentru fiecare competenţă  , derivarea competenţei făcându-se pe nivele mentale organizate în jurul câtorva verbe de acţiune , astfel competenţa devine un mod de a utiliza şi

mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului şi nivelului de informaţii ( cunoştinţe ) , abilităţi similare profesorului ( expertului ).Libertatea oferită de performarea unor competenţe specifice şi anume posibilitatea selectării conţinuturilor se verifica foarte bine atunci când se realizează un opţional de tip B – curriculum extins .

                3.Exemplificare

                 Modalitatea de derivare a competenţelor se realizează  cu ajutorul unor operaţii mentale structurate pe nivele de dificultate. Am luat un exemplu oferit la cursul de formare cu titlul ,, Relaţia urban –rural în condiţiile economiei de piaţă „ . După o argumentare serioasă , care poate include elemente legate de inversarea exodului rural –urban actual în anii 70 cu o situaţie nouă astăzi în care plecările de la oraş spre rural sau spre alte ţări constituie o problema în asigurarea forţei de muncă în diferite domenii , sau situaţia şomajului înregistrat oficial şi neoficial , sau modificarea limitelor administrative ale oraşelor , urmează partea a doua a opţionalului şi anume aceea a stabilirii competenţelor – atenţie- dacă în sistemul clasic conţinuturile obligau la elaborarea unor obiective de referinţă şi pe secvenţe a unor obiective operaţionale , acum se pleacă  de la competenţe sau obiective pentru a fi elaborate unităţile de conţinut , ceea ce face , cel putin teoretic ca problema manualelor să nu mai fie atât de disputată şi de discutată , de vreme ce profesorul este interesat în  realizarea competenţelor  şi în urmărirea programei şi nu a temelor din manual.

                Competenţele specifice

Competenţe	Unităţi de conţinut sugerate
1)Analizarea evoluţiei unei aşezări umane în timp pe mai multe hărţi/planuri; 2)Explicarea modului de evoluţie a unei aşezări umane funcţie de anumite condiţii; 3) Definirea clară a conceptelor urban / rural; 4) Perceperea unor relaţii primare între cele două componente ale spaţiului geografic;	Tipuri de hărţi şi planuri ale oraşelor şi satelor . Planul aşezării natale. Evoluţie şi sitematizare . Elementul natural şi antropic în dezvoltarea aşezărilor . Studii de caz : Chicago, Los Angeles , Galaţi, Braşov , Iaşi. Apariţia şi evoluţia oraşelor şi satelor. Efecte ale perioadei comuniste în evoluţia aşezărilor omeneşti din România;
1)Explicarea relaţiilor unui oraş cu mediul şi cu localităţile vecine; 2)Stabilirea unor relaţii între componetele şi funcţiile oraăelor şi satelor; 3) Reprezentarea grafică a creşterii populaţiei unui oraş ;	Hinterlandul unui oraş.Oraşele port şi turismul litoral . Dezvoltarea oraşelor prin modificarea limitelor administrative . Comunele suburbane . Oraşele satelit Rururbanizarea – consecinţă a degradării mediului de viaţă în ţările lumii a III a.                      Zonele de influenţă economică ale oraselor.
1)Realizarea clasificarii aşezărilor umane după aspectul vetrei; 2) Determinarea caracteristicilor unui oraş pe baza hărţii; 3) Caracterizarea zonelor funcţionale ale unui oraş pe hartă.	Functiile asezarilor umane Clasificarea oraselor. Tipuri de case si de  sate Planurile oraselor .Analiza unor planuri si harti topografice. Studii de caz – involutia orasului Buhusi , Tg. Ocna sau Comanesti
1)Interpretarea hărţii migratiei inter şi intrajudeţene; 2)Explicarea migraţiilor (cauze, condiţii, desfăşurarea, efecte, amploare etc.) 3)Descrierea fenomenului migratoriu sat – oraş  şi oraş –sat în contextul actual şi realizarea ( elaborarea ) unui plan de măsuri pentru  stoparea  sau diminuarea acestuia ;	Mobilitatea populatiei . Bilantul migratoriu. Migratii internationale. Refugiatii Factori generatori ai fenomenului pendulatoriu .Studiu de caz : Brasov, Iasi, Cluj Napoca, Hunedoara , Galati Situatia statistica a  migratiilor pe regiuni de dezvoltare.

                                         

                Bineânţeles elaborarea competenţelor poate continua până la nivelul de transfer , aceasta în funcţie de particularităţile elevilor şi de timpul alocat opţionalului, însă de preferat ar fi ca numărul lor să nu depăşească 5 -6 , acestea putând fi rotite în funcţie de tema aleasă şi de modalitatea de evaluare : teste secvenţiale , finale , realizarea de grafice , analiza de hărţi tematice ,grafice cu indicele de dependenţă şomeri –activi , rata de ocupare ,planuri cu evoluţia oraşelor , referate sau proiecte cu studii de caz.

4.Concluzii

Avantajele din perspectiva predării ţin în primul rând de faptul că prin competenţe se stabileşte ce anume urmărim să formăm la elevi şi nu ce anume trebuie predat, iar în al doilea rând prin creşterea libertăţii profesorului în utilizarea unei game mai largi de intrumente şi resurse , profesorul fiind şi cel care face legatura directă între ce se învaţă şi de ce se învaţă .

Din perspectiva învăţarii creşte motivaţia interioară , motivaţia pentru învăţare a elevului , pentru că aceste competenţe fac întotdeauna apel la cunoştinţele anterioare ( aruncând ancore ) , şi prin posibilitatea concretă de,, a face ‚’ anumite lucruri sau  operaţii ca urmare a formării competenţei.

Din perspectiva evaluării , pare destul de greu , dar demersul creării , formării , performării competenţei , este el însuşi un proces de evaluare , pentru că îţi oferă continuu un feed –back , de care ai nevoie în procesul de realizare  ( configurare ) a itemilor sau a altor instrumente de evaluare , şi în plus putem stabilii o serie de indicatori , seturi de standarde de performanţă minimă , pentru controlul performării competenţelor .   

Bibliografie

Suport de curs, ( 2001)  Botoşani, CNC

Dulamă , Maria Eliza ( 2005) Practica pedagogică , Editura Clusium, Cluj Napoca