duminică, 28 iulie 2024

COMPETENŢELE-ELABORAREA A UNUI OPŢIONAL DE TIP CURRICULUM EXTINS

 

IRAŞCU VIOREL

 

Rezumat. Competenţele reprezintă elementul central al discursului didactic. La liceu, mai exact la clasele a X- XII, nu se întâmplă chiar aşa. Prezenţa lor în programe  îi ajută pe profesori în măsura în care conştientizează trecerea la alt nivel de educaţie, relaţia dintre competenţe şi obiective este un directă, în sensul că fiecare competenţă este suma mai multor categorii de obiective . Competenţele pentru opţional pot fi create cu ajutorul unor operaţii mentale, structurate pe nivele de dificultate care încep de la receptare şi se termină cu ultimul nivel, cel de prelucrare secundară şi transfer. Opţionalul, sau modelul de opţional indică relaţia dintre competenţele propuse și tipurile de teme/unităţile de conţinut aferente. Câştigul competenţelor este dat de libertatea profesorului de a alege elementele de conţinut, nemaifiind legat de manual.

De la obiective operaţionale la competenţe

Dacă în studiul clasic al predării sau instruirii geografiei la clasele a X -XII se apela la obiective a căror operaţionalizare se realiza pe secvente de lecţie, programa de studiu marchează o schimbare în planul proiectării demersului didactic, având în vedere că odată cu trecerea în clasa a X a începe şi un alt ciclu curricular şi anume cel de aprofundare. În condiţiile în care liceul devine un ofertant de servicii publice,pus ( cel puţin teoretic) la dispoziţia comunităţii locale, deci a elevilor şi parinţilor, se pune problema ce aprofundăm, cum şi mai ales ce vor ştii elevii să facă cu achiziţiile şi deprinderile dobândite. Prin studiul geografiei pe aceste nivele  (Geografia populaţiei şi economică, Geografia mediului înconjurator, Geografia României și Uniunea Europeană - probleme fundamentale ) ar trebui să se ajungă la dezvoltarea la elevi  a unor cunoştinte, a unor concepte, atitudini şi valori în ceea ce priveşte viziunea despre lume şi despre probleme ei, dar cel mai important la crearea unor competenţe generale şi specifice . În mod inevitabil apare întrebarea de când sau de ce nu mai sunt valabile obiectivele ( unii profesori de liceu n-au renunţat la ele deşi s-au scos din programe de cel puţin 10 ani), pentru că ele aparţin altui ciclu de şcolarizare, altei vârste sau nivel de întelegere.Obiectivele cognitive răspund cel mai adesea la verbele de acţiune: a recunoaşte, a identifica, a completa,  a defini şi se referă la cunoştinţe declarative, conceptuale (Maria Eliza Dulamă, Practica pedagogică, pag.108,2005 ), în timp ce obiectivele metodologice vizează cunoştinţe procedurale , adică ce va ştii să facă elevul şi răspund la verbele de acţiune : a indica, a demonstra, a măsura şi nu în ultimul rând a treia categorie de obiective operaţionale sunt cele atitudinale care vizează sentimente, atitudini  comportamente ( Dulamă ,2005), care  pot fi realizate pornind de la verbele: a dovedi, a demonstra, a argumenta.Obiectivele le propui, le gândeşti, le operaţionalizezi prin metode specifice, eventual ajutat de taxonomia lui B.S. Bloom sau de experienţă, încerci să le atingi  prin activităţi de învăţare, le evaluezi secvenţial, însă compeţentele le formezi, le creezi, iar pentru asta trebuie un demers didactic total modificat, competenţele îl ajută pe elev să facă anumite lucruri ca urmare a atingerii lor. Este evident că şi în cazul obiectivelor formezi ceva la elevi, depinde însă de nivel , iar cele două elemente obiective /competenţe  nu se exclud ci se completează, pentru că un elev ( în V-VIII)  obişnuit să ,, citească” , hărţi, să identifice şi să indice va performa superior mai târziu. Dacă prima parte a definiţiei competenţelor şi anume: ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare (Suport de curs, Consiliul National pentru Curriculum, Botoşani,2001, pag.5), este oarecum comună şi uşor de dedus, cea de a doua parte care se referă la faptul că: permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice în contexte diverse  mi se pare extrem de importantă şi provocatoare. De ce ? Pentru că elevul performând o competenţă, de exemplu: capacitatea de a utiliza hărţi politice sau analiza şi interpretarea unor hărţi politice (competenţă prezentată pentru prima dată în programa de clasa a X  a) va fi capabil să o aplice în orice situaţie de învăţare (inclusiv la ,,citirea’’ hărţilor administrative ale ţării) sau de evaluare dată, dar şi în formarea sa viitoare.

Relaţia dintre programă, conţinut şi competenţe

Teoretic schimbarea s-ar prezenta astfel : Programe → manuale ( conţinuturi) → predare efectivă  ( pe obiective) . Schimbarea la clasele X-XII: Programe  → predare efectivă (performarea competenţelor + activităţi de învăţare) → manuale  (acestea devinind  un mijloc pentru atingerea competenţelor specifice lecţiilor sau unităţilor de învăţare). Programele de liceu  prezintă competenţele ce trebuie formate în cadrul fiecărui modul sau unităţi de învăţare, iar o temă (lecţie) poate fi predată utilizând o competenţă deja formată. Formarea ei ia însă timp, dobândirea şi consolidarea competenţelor  constituind în primul rând un demers cronologic (Dulamă , 2005 . p.111 ) are nevoie de deschidere, tact şi experienţă din partea profesorului. De asemenea, trebuie gândite obiective operaţionale pentru fiecare competenţă, derivarea competenţei făcându-se pe nivele mentale organizate în jurul câtorva verbe de acţiune, astfel competenţa devine un mod de a utiliza şi mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului şi nivelului de informaţii (cunoştinţe), abilităţi similare profesorului (expertului). Libertatea oferită de performarea unor competenţe specifice şi anume posibilitatea selectării conţinuturilor se verific foarte bine atunci când se realizează un opţional de tip curriculum extins.

Exemplificare

             Modalitatea de derivare a competenţelor se realizează  cu ajutorul unor operaţii mentale structurate pe nivele de dificultate. Am luat un exemplu oferit la cursul de formare cu titlul ,, Relaţia urban –rural în condiţiile economiei de piaţă „ . După o argumentare serioasă, care poate include elemente legate de inversarea exodului rural –urban actual în anii 70 cu o situaţie nouă astăzi în care plecările de la oraş spre rural sau spre alte ţări constituie o problema în asigurarea forţei de muncă în diferite domenii , sau situaţia şomajului înregistrat oficial şi neoficial , sau modificarea limitelor administrative ale oraşelor, urmează partea a doua a opţionalului şi anume aceea a stabilirii competenţelor – atenţie- dacă în sistemul clasic conţinuturile obligau la elaborarea unor obiective de referinţă şi pe secvenţe a unor obiective operaţionale , acum se pleacă  de la competenţe sau obiective pentru a fi elaborate unităţile de conţinut , ceea ce face , cel putin teoretic ca problema manualelor să nu mai fie atât de disputată şi de discutată, de vreme ce profesorul este interesat în  realizarea competenţelor  şi în urmărirea programei şi nu a temelor din manual. Bineînţeles elaborarea competenţelor poate continua până la nivelul de transfer , aceasta în funcţie de particularităţile elevilor şi de timpul alocat opţionalului, însă de preferat ar fi ca numărul lor să nu depăşească 5 -6 , acestea putând fi rotite în funcţie de tema aleasă şi de modalitatea de evaluare : teste secvenţiale , finale , realizarea de grafice, analiza de hărţi tematice,grafice cu indicele de dependenţă şomeri –activi, rata de ocupare,  planuri cu evoluţia oraşelor, referate sau proiecte cu studii de caz.

Concluzii

Avantajele din perspectiva predării ţin în primul rând de faptul că prin competenţe se stabileşte ce anume urmărim să formăm la elevi şi nu ce anume trebuie predat, iar în al doilea rând prin creşterea libertăţii profesorului în utilizarea unei game mai largi de intrumente şi resurse, profesorul fiind şi cel care face legatura directă între ce se învaţă şi de ce se învaţă. Din perspectiva învăţarii creşte motivaţia interioară , motivaţia pentru învăţare a elevului, pentru că aceste competenţe fac întotdeauna apel la cunoştinţele anterioare (aruncând ancore)  şi prin posibilitatea concretă de,, a face ‚’ anumite lucruri sau  operaţii ca urmare a formării competenţei. Din perspectiva evaluării, pare destul de greu  dar demersul creării, formării, performării competenţei, este el însuşi un proces de evaluare, pentru că îţi oferă continuu un feed –back, de care ai nevoie în procesul de realizare  (configurare ) a itemilor sau a altor instrumente de evaluare şi în plus putem stabili o serie de indicatori, seturi de standarde de performanţă minimă, pentru controlul performării competenţelor.   

 

Bibliografie

 

Suport de curs, ( 2001)  Botoşani, CNC

Dulamă , Maria Eliza ( 2005) Practica pedagogică , Editura Clusium, Cluj Napoca

Dulamă, Eliza Maria (2002),Modele ,strategii si tehnici didactice activizante,Ed. Clusium, Cluj Napoca

Rusu, Eugen (2003) ,Geografia continentelor – Asia ,Ed. Didactica si Pedagogică , Bucureşti

Mîndruţ, Octavian ( 1998) , Geografia continentelor extraeuropene , Ed. Corint ,

Enciclopedia statelor lumii (2001),  Ed . Meronia, Bucureşti

 

 

joi, 21 decembrie 2023

Teste poziția României, vecini și granițe

 

Unitatea de învatare nr. 1

Obiective urmărite :

- elevii explică poziţia României pe Glob şi pe continent ;

-          elevii enumeră consecinţele acestei situări ;

-          elevii determină pe hărţi poziţia ţării noastre ;

-          elevii enumeră vecinii şi punctele extreme ale ţării noastre.

 

A.Poziţia geografică a României şi consecinţele acesteia

 

Tipuri de itemi

 

  1. Completaţi spaţiile libere cu termenii corecţi preluaţi din enumerarea de mai jos:

 

Poziţia matematică a României pe Glob se raporteaza la paralela de 45 de grade …………………..nordica , şi la meridianul de 25 de grade longitudine ………………

Pe continent Romania este situată la nord de ……………………………….., faţă de care se afla la mai puţin de 1000 de kilometri şi la est de Oceanul Atlantic  , care reprezintă limita de ………….a Europei. Consecinţa directă a situării în Emisfera Nordică , a României , la jumatatea distanţei  dintre ……………………… şi Polul Nord , este caracterul ……………………… al climei .

 

Termeni : vest ,latitudine , continental, estică , temperat, Oceanul Arctic, Marea Baltică , Marea Mediterană , Ecuator , Meridianul Greenwich, est, nord .

 

  1. Citiţi cu atenţie urmatoarele enunţuri . Dacă afirmaţia este adevarată încercuiţi A , iar dacă este falsă încercuiţi F. Argumentaţi alegerea răspunsului .

 

  1. F. 1 . România se afla în Europa Centrală , datorită situării la distanţe egale faţă de extremităţile continentului .

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

  1. F. 2. Jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord , este indicată în România de prezenţa climei temperate.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

A.   F. 3. Distanţele egale faţă de extremităţile estică , vestică şi nordică , indică pentru ţara noastră o clima mai caldă în sud.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 

 

B.   Limitele şi punctele extreme ale României

 

  1. Realizaţi corespondenţele. Puneţi în dreptul cifrei de la coloana A litera corespunzătoare din coloana B.

 

A                                                                                              B

…..1. Ungaria                                                   a. Est

…..2. Serbia ( Iugoslavia )                                 b. Nord

…..3. Bulgaria                                                  c. Sud -Vest

…..4. Ucraina                                                   d. Nord -Vest

…..5. Marea Neagră                                           e. Sud

…..6.Rep. Moldova                                          f.Sud-Est

 

2. Aveţi următoarea enumerare :Timiş, Rădăuţi,Teleorman,  Zimnicea , Tulcea ,Chilia, Sulina ,Botoşani, Sighetul Marmaţiei, Giurgiu,Horodiştea, Vama Veche , Beba Veche.

 

                  Selectaţi:

     a.punctele extreme ale României V……………………………………………S……………………………………E………………………………………………N…………………………

 

     b.judeţele extreme- în care se află localităţile de mai sus ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

luni, 4 septembrie 2023

Geografia României Clasa a VIII a, Subiectul lectiei: Populaţia activă, Tipul lecției: Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie

 

Dinamica și structura populației

 Aplicații pe proiecte și secvențe de lecție

Mulți profesori se tem de convertirea în planuri și proiecte de lecție active și axate pe gândire critică, atunci când vine vorba despre lecțiile de la  capitolul de dinamica populației. Dar tocmai faptul că are teme incitante, care pot fi foarte bine subiecte pentru lecții de tip ERR sau clasice, dar axate pe gândire critică și conversație euristică, este elementul dinamic, atractiv, social și de interes pentru elevi.

La clasa a VIII a, modalitățile de aplicare sunt mai numeroase, deoarece, în acest caz , în programă există un capitol generos despre Populatie și așezări, și în plus de asta. elevii trebuie să susțină spre sfârșitul semestrului teza la geografie. Lecțiile pun accentul pe învățarea conceptelor de populație activă și ocupată, densitatea populației, structura populației pe sexe, pe grupe de vârstă, confesională, națională și pe medii, și deci motivația învățării va căpăta alte conotații și noi valențe formative.

Ce tipuri de competețe și implicit obiective de referinţă ce se pretează foarte bine la studiul Dinamicii populației, am încercat să sumarizez mai jos:

-          elevii vor fi în măsură să aplice elemente generale de dinamica populației la caracteristicile orizontului local și apropiat;

-          elevii vor fi capabili să utilizeze algoritmi de investigare a mediului geografic;

-          elevi vor fi capabili să perceapă sisteme spațiale și funcționale (pe baza identificării unor relații între elemente și procesele componente);

-           elevii vor  repartiza spațial  într-o schemă elementele naturale și/sau socio-economice;

-           elevii vor fi capabili să selecteze fapte specifice esențiale și concepte;

Exemplele de lecții: Evolutia populației, Repartiția geografică și densitatea populației, Structura populației, Populația activă.

Activitățile de învățare propuse de programă se referă la realizarea și expunerea unei lucrări independente sau identificarea componentelor specifice ale populației cum ar fi: structura populației, dinamica acesteia, evoluția populației și percepera transformărilor la scara timpului( pe piramidele de vârstă) .

De asemenea, profesorul poate propune diferite teme pentru portofoliul elevilor pentru semestrul II:

Analiza cauzelor care au dus la scăderea populației în perioada 1992-2011( ultimul recensământ);

O listă de definiții utilizate în acest capitol( maxim 10);

Analiza evoluției  grupelor de vârstă  și a populației active, pe piramida vârstelor;

Comparație între piramida vârstelor masculin /feminin  sau rural /urban;

Grupele de vârstă de pe scara blocului unde locuiți.

Proiect de lecţie

Geografia României

Clasa a VIII a

Subiectul lectiei: Populaţia activă

Tipul lecției: Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie

Motivatie: acestă lecție este importantă deoarece se analizează locul și rolul populației active și ocupate în cadrul dezvoltării economice a României. Pe baza unei analize riguroase, elevii ajung la diferite opinii referitoare la cauzele ce determină nivelul de trai scăzut din ţară.

Obiective operaţionale

Cognitive. Pe parcursul acestei lecții elevii trebuie:

să definescă termenii de populatie activă, ocupată și sectoare de activitate;

Metodologice. Pe parcursul acestei lecții elevii trebuie:

să analizeze componentele sectoarelor de activitate din România;

să argumenteze caracteristicile populaţiei active;

Atitudinale.Pe parcursul lecției elevii trebuie:

să învete prin cooperare cu colegii;

să adopte o pozitie personală faţă de problema şomajului.

Condiţii prealabile: elevii ştiu să interpreteze un grafic sau să identifice elementele de referinţă ale unei hărți a populaţiei sau administrative;

Resurse materiale: hărți, grafice, atlase, textul din manual

Resurse procedurale:ciorchinele,  bula dubla,eseu structurat, studiu de caz.

Evaluare: Ce dovezi am că elevii au învăţat lecția?

De continut: răspunsurile la întrebari, eseul de cinci minute, ciorchinii elaborați

De utilizare  a operatiilor gândirii: solutiile studiului de caz, explicarea fenomenului migrării spre sate a orăşenilor, sintetizarea informațiilor

Desfășurarea situațiilor de învățare

                    Evocare

Conexiuni cu cunoștințele anterioare ale elevilor

1. Amintiti-vă  despre structura populației și dinamica populației. Elaborați fiecare în caiet bula dublă și completați-o pe baza caracteristicilor scrise pe tablă. Lucrați individual, apoi în perechi.

- pe tabla vor fi trecute amestecat caracteristicile: natalitate, mortalitate, populație adultă, spor natural, îmbătrânire demografică, populație tânără, scăderea populației. Aceasta schemă poate fi realizată și clasic, prin conversatie euristicș, sub forma unor întrebări – idei ancoră, care să reactualizeze elevilor cunoștințele generale despre geografia populației.

                                                                                                                       

Oval: Grupa de vârstă Oval: Dinamica populației                           

                                                                                   

 


           

 

Timp de scriere, comunicare.

2. Organizarea cunoștințelor anterioare ale elevilor. Verificarea bulei duble la elevi. Completez pe tablă.

              Realizarea sensului

3. Comunicarea titlului lecției noi și motivarea pentru învățare

4.  Lecturarea individuală a textului. Citiți textul, apoi vom completa împreună ciorchinele.

Oval: Sectorul primar Oval:     Populația                
      activă 
Oval: Populație ocupată                                               

 

 

 

 

 

 


     

 Reflecție

Studiu de caz  în grupuri de câte patru elevi.

·         Mențiune : se poate obține piramida vârstelor pe județ de pe site-ul direcției județene de statistică, unde de asemenea se poate descărca și graficul cu numărul de slariați din regiunea de NE. Sau, la această secvență se poate folosi orice grafic sau orice tip de piramid, în funcție de interesul profesorului sau de competenșele elevilor.

Priviti și observati piramida vârstelor din judetul Bacău și explicați ce credeți că se va întâmpla cu populația adultă peste 20 de ani și în aceeași măsură ce se va întâmpla cu populația tânără din acest moment pe următorii ani.

Ce repercusiuni va avea acest lucru asupra populației active?

Urmăriți graficul cu scăderea numărului de salariați în județele regiunii de NE.

De ce credeti ca s-a întâmplat acest lucru?

Identificati trei cauze care au la bază această scădere.

Lucrați în perechi și realizati un scurt eseu de 6-8 rânduri, despre motivele plecărilor in străinătate ale băcăuanilor.

Aplicații/exerciții/feed back

Notaţi pe piramida vârstelor judetului Bacău locul unde se afla părintii voştri, judecând dupa vârsta lor și cea notată pe grafic, considerând anul 0-1, anul 2004.

Item de completare.

Aveți următorul text. Scrieți în spațiile libere termenul sau denumirea corespunzătoare.

Structura confesională indică, repartiția în țară pe ……….., iar cea pe etnii se numește structura pe …………În Moldova unul din județele cu cele mai multe minorități etnice este …………., iar în țară regiunea cu cele mai multe minorități etnice este …………. Natalitatea este indicatorul  demografic care este în legătură directă cu structura pe …………., acesta fiind mai scazut în ţară și mai ridicat în județele din ………… Datorită scăderii populației în orașe, structura pe medii de locuire s-a modificat substanțial, crescând ponderea populației………

Termeni și denumiri: Moldova, Neamț, Suceava, Transilvania, religii, etnii, naționalități, grupe de vârstă, profesională, urban, rural

D . Tema  pentru acasă.

Realizați un text, corect și coerent din punct de vedere geografic, utilizând o singură dată urmatorii termeni sau următoarele denumiri: Evoluție, negativ, pozitiv, Bacău, oraș, structura, Moldova, Culoarul Siretului, spor natural, Subcarpați

Bibliografie

  • Aur Nicu- Contribuții la studiul populației orașului Bacău. Studii și cercetări, I.P. Bacău, 1973
  • Dulamă Maria Eliza- Didactică geografică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1996
  • Dulamă Maria Eliza- Modelul învățării depline a geografiei. Teorii și practici didactice, Ed. Clusium, Cuj Napoca, 2004
  • Harja Eugenia- Folosirea resurselor de muncă-studiu în profil teritorial, Ed. Matrix Rom, București, 2004

Prof. Viorel Irașcu

Școala Gimnazială ,, Al. I.Cuza” Bacău

miercuri, 5 iulie 2023

Chestionar privind stilul de învăţare

Chestionar privind stilul de învăţare

 


Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poţi învăţa cel mai bine.

 

B   Nu există răspunsuri corecte sau greşite.

B   Pentru completarea chestionarului ai la dispoziţie atât timp cât ai nevoie.

B   În mod normal, completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.

B   Răspunde la întrebări prin DA sau NU.

B   Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare.

B   Pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acetui chestioanar.

B   Completează chestionarul pe cont propriu.

 

1.

Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbeşti în detaliu despre muzica, sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo?

DA

NU

2.

Te foloseşti de gestica mâinii când scrii?

DA

NU

3.

În locul ziarelor, preferi radioul sau televizorul pentru a te ţine la curent cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive?

DA

NU

4.

La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu: icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate etc?

DA

NU

5.

Când notezi anumite informaţii preferi să nu iei notiţe, ci să desenezi diagrame, imagini reprezentative?

DA

NU

6.

Când joci ,,X şi O” sau dame poţi să-ţi imaginezi semnele de ,,X” sau ,,O” în diferite poziţii?

DA

NU

7.

Îţi place să desfaci în elemente componente anumite obiecte şi să repari diferite lucruri (ex. bicicleta)?

DA

NU

8.

Când încerci să-ţi aminteşti ortografia unui cuvânt ai tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găseşti o ortografie care arată corect?

DA

NU

9.

Când înveţi ceva nou, îţi plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau/şi cursurile orale?

DA

NU

10.

Îţi place să asamblezi diferite lucruri?

DA

NU

11.

La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru?

DA

NU

12.

Când recapitulezi/studiezi sau înveţi ceva nou, îţi place să utilizezi diagrame şi/sau imagini?

DA

NU

13.

Ai rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii?

DA

NU

14.

Dacă ţi se spune ceva, îţi aminteşti ce ţi s-a spus, fără repetarea acelei informaţii?

DA

NU

15.

Îţi place să efectuezi activităţi fizice în timpul liber (ex. sport, grădinărit, plimbări etc.)?

DA

NU

16.

Îţi place să asculţi muzică în timpul liber?

DA

NU

17.

Când vizitezi o galerie sau o expoziţie, sau când te uiţi la vitrinele magazinelor, îţi place să priveşti singur, în linişte?

DA

NU

18.

Găseşti că este mai uşor să îţi aminteşti numele oamenilor decât feţele lor?

DA

NU

19.

Când ortografiezi un cuvânt, scrii cuvântul pe hârtie înainte?

DA

NU

20.

Îţi place să te mişti în voie când lucrezi?

DA

NU

21.

Înveţi să ortografiezi un cuvânt prin pronunţarea acestuia?

DA

NU

22.

Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten, vorbeşti despre cum arătau oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora?

DA

NU

23.

Când începi o sarcină nouă, îţi place să începi imediat şi să rezolvi ceva atunci, pe loc?

DA

NU

24.

Înveţi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unei abilităţi?

DA

NU

25.

Găseşti mai uşor să îţi aminteşti feţele oamenilor decât numele lor?

DA

NU

26.

Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveţi mai bine?

DA

NU

27.

Îţi place să demonstrezi şi să araţi altora diverse lucruri?

DA

NU

28.

Îţi plac discuţiile şi îţi place să asculţi opiniile celorlalţi?

DA

NU

29.

La îndeplinirea unei sarcini urmaţi anumite diagrame?

DA

NU

30.

Îţi place să joci diverse roluri?

DA

NU

31.

Preferi să mergi ,,pe teren” şi să afli singur informaţii, decât să îţi petreci timpul singur într-o bibliotecă?

DA

NU

32.

Când vizitezi o galerie sau o expoziţie, sau când te uiţi la vitrinele magazinelor, îţi place să vorbeşti despre articolele expuse şi să asculţi comentariile celorlaţi?

DA

NU

33.

Urmăreşti uşor un drum pe hartă?

DA

NU

34.

Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să o atingi?

DA

NU

35.

Când citeşti o poveste sau un articol dintr-o revistă, îţi imaginezi scenele descrise în text?

DA

NU

36.

Când îndeplineşti diferite sarcini, ai tendinţa de a fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu tine însuţi?

DA

NU

37.

Te uiţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a decide ce să îmbraci?

DA

NU

38.

Când planifici o călătorie nouă, îţi place să te sfătuieşti cu cineva în legătură cu locul destinaţiei?

DA

NU

39.

Ţi-a fost întotdeauna dificil să stai liniştit mult timp şi preferi să stai liniştit puţin timp, şi preferi să fii activ aproape tot timpul?

DA

NU

 

 

Interpretarea chestionarului

După completarea chestionarului, află care este stilul tău de învăţare. Încercuieşte numai numărul întrebăriilor la care ai răspuns cu DA.

 

Vizual/A vedea

Auditiv/

Ascultare

Practic

4

6

8

12

13

17

22

24

25

29

33

35

37

1

3

9

11

14

16

18

21

26

28

32

36

38

2

5

7

10

15

19

20

23

27

30

31

34

39

Total întrebări încercuite:

.............

Total întrebări încercuite:

.............

Total întrebări încercuite:

............

ð   Acum marchează pe graficul de mai jos numărul total de întrebări încercuite pentru fiecare stil de învăţare.

ð   Cea mai înaltă curbă din grafic arată stilul tău de învăţare preferat.

ð   Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că îţi place să utilizezi toate stilurile de învăţare.